Cel mai rar pește din lume, care trăiește în România, într-o situație critică. De ce este amenințată specia cu dispariția

150 de aspreți au fost identificați în râul Vâlsan la monitorizarea anuală din 22–25 septembrie 2026.

Asprete Foto: Asociatia Aspretele Trăiește

Aspretele (Romanichthys valsanicola), cel mai rar pește de apă dulce din Europa, există doar în râul Vâlsan, nicăieri altundeva pe planetă.

Între 22 și 25 septembrie, echipa de ihtiologi a programului „Aspretele Trăiește”, derulat de Fundația Centura Verde, având partener strategic Fauna & Flora, a realizat monitorizarea anuală a speciei prin pescuit științific. Cei 150 de aspreți au fost identificați în 9 dintre cele 21 de stații de monitorizare, pe circa 10 km de râu. Nucleul populației este prins între ciocan și nicovală: în amonte, un prag de beton pe care peștele nu-l poate trece, iar în aval, o stație de epurare care nu funcționează în parametri și poluează cronic râul, formând o barieră chimică.

1/3

Aspretele trăiește (3) jpg Foto: Asociatia Aspretele Trăiește

 Aceasta nu doar că blochează trecerea peștilor, dar afectează și supraviețuirea celor din aval. Mai puțină apă înseamnă mai puțin habitat pentru o specie care trăiește doar în ape repezi și bine oxigenate și o diluare mai slabă a apelor uzate deversate în râu. În perioadele calde și secetoase, apa puțină se încălzește mai repede și reține mai puțin oxigen. La acestea se adaugă lipsa canalizării în comunele Brăduleț și Mușătești. Iar pentru că majoritatea aspreților trăiesc pe un sector scurt de râu, un singur episod catastrofal, cum ar fi o poluare, o viitură sau o perioadă cu debit scăzut, ar putea duce la dispariția speciei.

„În acest moment, cifrele arată clar legătura dintre distribuția aspretelui și otrăvirea continuă a râului Vâlsan de către stația de epurare, care de mulți ani nu funcționează în parametri. În același timp, statul român are o responsabilitate directă: fără debitul ecologic calculat de INHGA, aspretele nu are nicio șansă. Avem un pește unic în lume, iar râul și comunitatea de pe Valea Vâlsanului au nevoie de vindecare. Dincolo de conservarea unei specii și a unui ecosistem extrem de valoros, vorbim despre o chestiune urgentă de sănătate publică. Pentru mine, unul dintre indicatorii de succes ai proiectului va fi momentul în care voi avea iarăși curaj să beau apă și să fac baie în Vâlsan, așa cum făceam în copilăria mea de la Brăduleț. Pentru asprete, împreună cu oamenii de bine de pe Valea Vâlsanului, cu autoritățile și cu partenerii noștri, alegerea e simplă: fie îl salvăm acum, fie îl pierdem pentru totdeauna. Aspretele Trăiește, Aspretele Unește”, spune Alex Găvan, conservaționist, președintele Fundației Centura Verde și fondatorul proiectului Aspretele Trăiește.

Ce este aspretele

Descoperit în 1956, aspretele este endemic României și clasificat „critic periclitat” pe Lista Roșie a Uniunii Internaționale pentru Conservarea Naturii (IUCN). Istoric, a trăit și în Argeș și în Râul Doamnei, dar azi supraviețuiește doar în Vâlsan, într-un sector protejat de situl Natura 2000 și de Rezervația Naturală Valea Vâlsanului.

Înainte de 2019, anul lansării programului Aspretele Trăiește, datele oficiale ale Ministerului Mediului estimau populația la 10–15 exemplare. În 2020 și 2021 au fost identificate incidental 12, respectiv 10 exemplare. Din 2022, monitorizarea standardizată se face anual în 21 de stații de monitorizare – cel mai complex efort de acest fel de la descoperirea speciei până în prezent – și a identificat 57 de exemplare în 2022, 153 în 2023, 97 în 2024, 181 în 2025 și 150 în 2026.

Arealul documentat în 2022–2024 a fost de aproximativ 16 km, între Brădetu și Vâlsănești. În 2025, specia a fost găsită prin pescuit științific pe circa 9,5 km, iar în 2026 arealul s-a extins cu circa 600 de metri în aval, rămânând însă mult sub cel din 2022–2024.