Ce efecte sunt aşteptate după eliminarea plafonului indemnizaţiei pentru mame: „Poţi număra pe degete mamele cu salarii foarte mari în România”

Specialiştii sunt de părere că eliminarea plafonului pentru indemnizaţia de creştere a copilului e o măsură de bun augur ale cărei efecte se vor vedea în următorii cinci ani. Ea va duce la redresarea natalităţii responsabile, femeile de carieră fiind încurajate să nască mai devreme şi să facă nu doar un singur copil.

Statul încurajează femeile cu bani şi carieră să devină mame, după ce preşedintele Klaus Iohannis a promulgat legea care elimină plafonul de 3.400 de lei pentru indemnizaţia de creştere a copilului. Semnalul, spun specialiştii aproape la unison, este unul clar: se încurajează natalitatea responsabilă, care a fost într-un constant declin în ultimii şase ani. Însă măsura nu vine doar în sprijinul femeilor de carieră care se vor simţi mai confortabil în concediul de creştere al copilului ştiind că au la dispoziţie 85% din salariul pe care îl obţin lună de lună, ci mai ales în sprijinul părinţilor care au venituri medii şi mici.

Asta pentru că, dacă legea intră în vigoare de la 1 iulie, adică după ce salariul minim pe economie va atinge pragul de 1.250 de lei pe lună, indemnizaţia pentru părinţi va fi de 1.000 de lei în loc de 600 de lei, cât este în prezent. Important este să se găsească banii necesari, solicitare venită chiar de la preşedintele Iohannis în ciuda avertismentelor Executivului, care a anunţat deja că nu dispune de fonduri pentru implementarea unei astfel de decizii mai devreme de jumătatea anului în curs.

„Femeile de carieră sunt încurajate să devină mame, dar trebuie ţinut cont de faptul că este un segment mic. Faptul că s-a dat această lege poate influenţa decizia lor însă nu într-un mod decisiv. Indemnizaţia nu este singurul motiv care să determine o femeie modernă, foarte bine plătită, să devină mamă. Nu este suficient să îi dai acei bani, ai nevoie de mai multe măsuri”, a explicat, pentru „Adevărul”, Mihai Copăceanu, psiholog, adăugând că mamele de carieră nu vor sta acasă doi ani, ci mai puţin.

1.000 de lei pentru mamele cu salariul minim pe economie

Ana Măiţă, preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame spune însă că un alt element important al legii e faptul că femeile cu salarii mari pot beneficia de 85% din salariul de bază şi dacă optează pentru doi ani de concediu de creştere al copilului. Până acum, dacă îşi doreau să stea acasă cu micuţul timp de doi ani erau nevoite să trăiască cu indemnizaţia minimă, de 600 de lei. Tocmai din acest motiv, cele mai multe proaspete mămici preferau să se întoarcă în câmpul muncii după câteva luni.

„Sperăm să vedem o creştere a natalităţii cu până la 20% în umătorii cinci ani dacă legea se menţine aşa cum a fost semnată de preşedinte. Este foarte important de reţinut că nu doar părinţii cu bani sunt vizaţi de aceste măsuri, ci marea lor majoritate, care au salariul minim pe economie şi care vor primi, odată cu aplicarea legii, nu 600 de lei pe lună, ci 1.000 de lei pe lună”, a declarat, pentru „Adevărul”, Ana Măiţă.

Specialişti: Părinţii cu bani sunt puţini

Potrivit acesteia, în segmentul „părinţi cu bani” întră cel mult 3.000 de persoane. „Partea de fraudare a sistemului vine mai puţin din partea acestor familii care au venituri foarte mari şi care ar putea să-şi modifice baza de calcul cu un an înainte. Adevărul este că în România sunt foarte multe familii din categoriile defavorizate care se folosesc de aducerea unui copil pe lume pentru a-şi asigura subzistenţa. Este un fenomen social. Problema este că acei micuţi trebuie ajutaţi şi îngrijiţi, trebuie să beneficieze de o educaţie corespunzătoare, iar asta nu se întâmplă în acest moment”, a explicat preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame.

Pe de altă parte, George Butunoiu, consultant în carieră, nu este de acord cu legea, pe motiv că, fiind vorba de un ajutor social, el ar trebui să fie egal pentru toţi. „Multe femei cu salarii foarte mari sunt antreprenori. Există riscul ca ele să-şi modifice salariul înainte pentru a beneficia de indemnizaţie mai mare. Din punctul meu de vedere, legea nu se justifică, nici economic şi nici social”, a explicat Butunoiu.

Avem nevoie de „redresarea natalităţii responsabile”

Asta deşi nu o dată specialiştii au atras atenţia asupra declinului demografic înregistrat de România, care a atins cote alarmante. „România are nevoie de redresarea natalităţii responsabile”, explica nu cu multă vreme în urmă, profesorul Vasile Gheţău, directorul Centrului de Cercetări Demografice al Academiei Române. „Fără redresarea fertilităţii nimic nu se poate schimba din evoluţiile care se conturează cu mare precizie. Iar o redresare a fertilităţii nu are şanse de realizare dacă nu vom şti şi nu vom analiza responsabil ce gândesc tinerele cupluri care au decis să nu aibă copii şi celelalte sute de mii de cupluri care au decis să aibă un singur copil”, a subliniat profesorul Gheţău.

Cum a apărut legea

Această tendinţă a fost vizibilă în ultimii ani, când inclusiv cuplurile din clasa de mijloc au ales să amâne momentul în care să devină părinţi.

„Declinul demografic s-a acutizat din 2010 încoace, când au fost tăiate indemnizaţiile pe motiv că vor fi făcute economii la bugetul statului. Noi am atenţionat atunci că efectele asupra natalităţii vor fi dezastruoase, ceea ce s-a şi întâmplat. Cuplurile din clasa de mijloc au înţeles şi ele că au nevoie de resurse pentru a-şi creşte copiii şi au preferat să îi facă după 35 de ani, când riscurile cresc. Sau au preferat să facă un singur copil”, a spus Ana Măiţă, adăugând că proiectul de lege privind indemnizaţiile mamelor a ajuns pe masa parlamentarilor în urmă cu doi ani.

„Erau, de fapt, mai multe iniţiative, însă au fost cumulate cele mai bune măsuri din fiecare proiect în parte şi s-a ajuns la ce avem acum. Înţelegem că este an electoral şi că cel mai probabil acesta e unul dintre motivele pentru care legea a fost promulgată, dar era nevoie, într-adevăr, de o astfel de măsură”, a conchis preşedintele Asociaţiei Mame pentru Mame.

România, 27 de ani de declin demografic

România a intrat în cel de-al 27-lea an de declin demografic, evidenţiat de declinul abrupt al populaţiei, atât în termeni naturali cât şi prin migraţia externă negativă. Aşa au atras atenţia, ieri, specialiştii în demografie, care au participat la o dezbatere organizată de grupul parlamental PNL.

În urma discuţiilor, s-a conturat necesitatea unor măsuri integrate de sprijin a familiilor active pentru a rămâne în ţară şi pentru a lua decizia de a avea copii, asigurarea unor servicii de calitate pentru îngrijirea copiilor, creşterea anuală cu 10% a sumelor alocate în acest scop, reducerea mortalităţii infantile şi creşterea speranţei de viaţă.

Totodată, s-a discutat ca partidele să vină cu o ofertă de politici publice în acest sens şi să convină un plan de măsuri pe o perioadă lungă de timp, de 50 – 60 de ani.