Casa Alba se opune discriminarii pozitive din universitatile americane

Administratia Bush a luat pozitie ieri impotriva discriminarii pozitive, una dintre cele mai controvesate teme ale problemei rasiale americane, alaturandu-se opozantilor acestei politici in sistemul

Administratia Bush a luat pozitie ieri impotriva discriminarii pozitive, una dintre cele mai controvesate teme ale problemei rasiale americane, alaturandu-se opozantilor acestei politici in sistemul de invatamant, intr-un proces crucial judecat la Curtea Suprema de Justitie (CSJ) a SUA. Avocatii Casei Albe urmau sa depuna ieri la CSJ un dosar in care condamna discriminarea pozitiva practicata la admitere de universitatile americane, in cadrul procesului intentat de trei studenti albi Universitatii din Michingan, care, in virtutea principiului diversitatii etnice pozitive, i-a respins la examenul de admitere desi aveau note mai mari decat unii dintre candidatii de culoare admisi. Dupa ce a condamnat public practica Universitatii Michigan drept "incorecta", "neconstitutionala" si "profund subiectiva", liderul american i-a insarcinat pe avocatii presedintiei sa intervina in cadrul procesului, prevalandu-se de calitatea de amicus curiae (prieten al curtii - in lb. latina), institutie in sistemul juridic american prin care orice entitate interesata poate sa-si expuna punctul de vedere in cadrul unui proces. "Sustin ferm diversitatea etnica in special in invatamantul superior. Insa metodele utilizate de Univesitatea Michigan sunt fundamental subiective", a afirmat Geroge W. Bush, referindu-se la sistemul de admitere prin care candidatii apartinand minoritatilor rasiale (negri, hispanici si ameridieni) primesc din oficiu 20 din cele 150 de puncte pe care candidatii albi trebuie sa le obtina dovedindu-si pregatirea. Sistemul acordarii unor avantaje candidatilor minoritari, aplicat nu numai in invatamant ca metoda de a asigura diversitatea etnica in institutiile americane, a inceput sa fie folosit in Statele Unite in anii 1940. Politica, denumita a "discriminarii pozitive" (affirmative action - in lb.engleza), a incercat sa echilibreze, potrivit sustinatorilor ei - in majoritate membrii ai Partidului Democrat -, handicapurile sociale dobandite de minoritatile rasiale de-a lungul istoriei Statelor Unite, puternic marcate de discriminare si segregare pe principii de rasa. Procesul intentat Universitatii Michigan este primul admis de CSJ intr-un caz privitor la discriminarea pozitiva, dupa mai bine de 25 de ani. Actiunea Casei Albe si, mai ales, verdictul pe care il va da CSJ in acest caz vor avea puternice implicatii politice, punand republicanii in fata unei dileme greu de rezolvat, in perspectiva alegerilor prezidentiale din 2004. Pe de-o parte, demersul lui Bush - evident, o concesie facuta celor mai duri conservatori ai Partidului Republican - ar putea afecta serios sansele de a obtine voturile minoritatilor rasiale, minoritati pe care presedintele si-a declarat deschis intentia de a le seduce prin filosofia sa politica, denumita "conservatorism moderat". Pe de alta, pozitia adoptata in procesul de la CSJ are un puternic impact pozitiv asupra electoratului din statele sudice, zona care, prin voturile din Georgia si Louisiana, a oferit republicanilor la legislativele din noiebrie o nesperata majoritate in Senat.