Candidatii la presedintie in fata Adevarului (II)

Urmare din numarul de ieri Lelia Munteanu: Domnule Adrian Nastase, in ultimele doua-trei luni, Guvernul a rasturnat cornul abundentei peste cetateni. Nu este acesta un avantaj incorect fata de

Urmare din numarul de ieri
Lelia Munteanu: Domnule Adrian Nastase, in ultimele doua-trei luni, Guvernul a rasturnat cornul abundentei peste cetateni. Nu este acesta un avantaj incorect fata de contracandidatii dv., dat fiind ca ei nu pot sa dea nimic, ci doar sa promita?
Adrian Nastase: Nu pot sa dai daca nu ai de unde. Practic, in ultimii 4 ani, avutia tarii, cresterea economica, de fapt, a fost, insumata, cam de 25%. Anul acesta avem o crestere de 7,6%. Asta inseamna ca avem mai multe resurse si este firesc sa finantam programe sociale. De altfel, nu am inceput acum. Programul "Cornul si laptele" a inceput acum 2 ani si jumatate. E o intrebare care apare foarte des, chiar astazi am rugat...
L.M.: Iertati-ma, ati accelerat pe ultima suta de metri. Si de aceea v-am intrebat.
A.N.: Pentru ca pe ultima suta de metri au inceput sa se stranga banii acestia. Mai multi au fost disponibili. Dar absolut toate masurile noastre sunt convenite cu Uniunea Europeana, cu Fondul Monetar International, iar unele dintre ele practic nu au nevoie decat de inteligenta si de intelepciune. Iata, innoirea parcului auto inseamna de fapt o acoperire bugetara din Fondul de Mediu. Sunt in Romania 350 de mii de autoturisme mai vechi de 20 de ani, practic, noi folosim un sold de 1.000 de miliarde de lei, care sunt in momentul de fata in Fondul de Mediu necheltuiti. Folosim acesti bani pentru innoirea parcului, ceea ce, practic, va crea avantaje pentru productia de autoturisme in Romania, imbunatatim si calitatea mediului si nu facem decat sa utilizam un fond care era inghetat.
Adrian Ursu: Toate acestea sunt probabil justificate, dar puteti sa ne oferiti o motivatie pentru ultima pomana electorala, asa cum am titrat in ziarul Adevarul, cea oferita somerilor rentieri de la Sidex, care stau degeaba de 3 ani de zile. Ei nu pot stimula nimic in economie, de 3 ani iau bani degeaba si acum le-ati mai oferit niste luni de salarii compensatorii.
A.N.: Nu sunt salarii compensatorii, este o formula de sprijin financiar, prin Ministerul Muncii. Este evident ca pentru Galati, unde au fost peste 40.000 de salariati, faptul ca acum au ramas 18.000, problemele de acolo, intr-un oras care depinde in mare masura de situatia de la Sidex, este o situatie care la un moment dat era exploziva. Sidex-ul producea pierderi de 1 milion de dolari pe zi, acum el a inceput sa functioneze. In felul acesta, profitul este cam de 1 milion de dolari pe zi, o privatizare, dupa parerea mea, reusita, insa este evident ca trebuie sa cream conditii acolo pentru noi locuri de munca.
Cristian Tudor Popescu: In toti acesti ani, acesti oameni au avut la dispozitie burse de locuri de munca, au avut loc targuri de job-uri. Sunt circa 4.000 de oameni care n-au vrut sa-si gaseasca de munca. Pentru ca li s-au oferit. Si dupa ce li s-a dat niste sute de milioane, acum li se dau alti bani pentru ca nu au vrut sa munceasca.
A.N.: Este vorba de un sprijin suplimentar pentru cei care nu si-au gasit inca locuri de munca, pana in primavara si cred ca acest lucru este justificat. Situatia lor este foarte grava. Dar am sa revin la situatia pensionarilor. Am reusit, pentru pensionarii din agricultura, sa dublam pensiile la inceputul acestui an, am reusit sa marim...
C.T.P.: Domnule presedinte, aceste lucruri le-ati mai spus, oamenii le-au receptionat. Intrebarea era ce-ati face dv. daca ati fi in Opozitie in loc sa fiti la Putere si Puterea ar face ce faceti dv. acum. Cum ati reactiona ca oameni politici?
A.N.: Eu sunt convins ca cei care au fost la Putere in 1996-2000, daca aveau resursele financiare pentru a adopta anumite masuri sociale ar fi facut acest lucru. Cred ca orice guvern care isi poate permite din eforturile economice sa mareasca programele sociale, trebuie sa o faca. In Romania este inca multa saracie si cred ca trebuie sa facem eforturi in acest sens.
Traian Basescu: Daca imi permiteti un comentariu... (Rade larg - n. red.) Domnule presedinte, pana si afisele dv. sunt subventionate acum, ca sunt mai mari decat dimensiunile legale.
A.N.: Colegii mei spun ca dv. aveti mult mai multe. (Zambeste de sus - n. red.) Ale noastre poate sunt mai mari, dar dv. aveti mult mai multe.
C.T.P.: Domnule Basescu...
T.B.: Poate a fost neinspirata gluma. Sa o trecem la glume neinspirate.
C.T.P.: O trecem.
Petre Roman: Sa revenim la obiect, se poate?
C.T.P.: O sa va vina randul, domnule Roman, imediat. Domnul Bogdan Chirieac.
Bogdan Chirieac: Domnule Basescu, sunteti renumit pentru capacitatea de a aprinde conflicte si scandaluri politice. O cerinta foarte importanta a functiei prezidentiale este capacitatea de a stinge conflictele. Cum veti rezolva aceasta contradictie?
T.B.: Este o intrebare, v-as ruga sa notati faptul ca intotdeauna disputele mele au fost cu oameni politici si niciodata cu populatia. Am avut foarte multe dispute cu politicieni si ca primar general si intotdeauna disputele au fost in favoarea comunitatii pe care o reprezentam. Nu cred ca atitudinea de a nu tolera ceea ce crezi ca este incorect este o atitudine care nu trebuie sa fie specifica unui presedinte. Va asigur ca experienta ca ministru, cand am negociat acorduri pe transporturi mai multe decat a negociat ministrul de Externe al vremii. Deosebirea intre ministrul de Externe si ministrul Transporturilor este ca ministrul de Externe are ca principal obiectiv tratatul de baza, iar ministrii ceilalti isi negociaza pe segmente. Transporturile aveau 4 acorduri cel putin: auto, rutier, aerian, feroviar. Va asigur ca niciodata nu am fost in dispute cu un demnitar strain atunci cand imi era partener sau omolog.
C.T.P.: Domnule presedinte, intrebarea se referea la scandaluri politice. Astea sunt negocieri tehnice. Se pune problema capacitatii dv. diplomatice. Oricum, e o sarcina noua pentru dv.
T.B.: Da, incercati-ma. (Rade satisfacut - n. red.)
C.T.P.: Domnul Adrian Ursu, domnule Petre Roman, o sa aveti la ce sa va ganditi acum, dupa aceasta intrebare...
A.U.: Sondajele de opinie va dau sanse minime de a accede in turul doi. Ati intrat in cursa prezidentiala doar ca sa marcati revenirea pe scena politica? V-ati consultat cu presedintele Iliescu, asa cum se spune, inainte de a face acest pas?
P.R.: Sondajele de opinie dau o falsa imagine, datorita faptului ca avem datele concrete, care arata ca 3 romani din 5 nu sunt reprezentati de partidele parlamentare, 60 la suta. Asta e o prima chestiune. In al doilea rand, daca sondajele sunt atat de favorabile unora dintre colegii de la aceasta masa, de ce nu a fost posibil sa avem o dezbatere in direct, in fata, ca sa vada lumea cum e omul. Sondajele, din pacate, nu arata cum e omul. N-am avut nici un fel de consultari cu presedintele Iliescu in nici un fel de directie. Niciodata n-am fost la remorca nimanui. Este o decizie pe care am luat-o dintr-un motiv foarte precis. Presedintele Romaniei slujeste statul roman si pe cetatenii Romaniei, iar nu grupuri de interese, clienti politici, adica exact ce a fost mai rau si mai rau in toti acesti ani. Ei bine, eu sunt omul care nu are asemenea conexiuni de nici un fel.
C.T.P.: Domnul Bogdan Chirieac.
B.C.: Domnule Ciuhandu, reprezentati in campanie spiritul Timisoarei sau al PNTCD?
Gh. Chihandu: Eu pot sa spun ca le reprezint pe ambele. In primul rand, cand am iesit in 15 decembrie 1989 in strada, nu eram membru PNTCD, PNTCD-ul era in ilegalitate, deci nu aveam cunostinte de el atunci si am iesit pentru ca am vrut o schimbare in tara. Din pacate, dupa 14 ani de zile, asteptarile de atunci ale multora au fost inselate. Mai mult, acel document programatic, zis Proclamatia de la Timisoara, cand a aparut, in martie 1990, a fost atacat in fel si chip si am fost invinuiti ca vrem sa ne vindem tara s.a.m.d. Deci cred ca aveam pe undeva o datorie morala sa revin cu un anumit mesaj, axat pe anumite idei, inclusiv idei de moralitate, care deriva din ceea ce s-a crezut atunci. In al doilea rand, am parcurs experienta PNTCD-ului din 1990, dar n-am intrat in PNTCD ca sa ma realizez in PNTCD, ci am intrat dintr-un anume crez politic. Si cred ca aceste valori pot fi facute publice prin participarea mea la aceasta campanie electorala. Cu alte cuvinte, m-am implicat in aceasta campanie plecand de la cele doua premise si obiectivul prezentei mele in aceasta campanie este, evident, acela de a scoate un scor cat mai bun pentru partid si de a-l readuce in Parlament.
C.T.P.: Deci dv. considerati ca exista o suprapunere intre spiritul Timisoarei si PNTCD?
Gh. C.: Da, eu consider. Mai ales ceea ce am dorit noi atunci, sa scapam de un sistem comunist, in mare parte nu s-a realizat si nu s-a putut realiza pentru ca structurile statului nu s-au modificat in asemenea masura.
L.M.: Domnule Marko Bela, care este cauza divizarii maghiarimii din Romania? Candidatura dv. la Presedintie a fost gandita ca un test de unitate pentru maghiarii divizati politic?
Marko Bela: Maghiarii in acest moment nu sunt divizati in privinta intentiei de a vota si de a sustine o singura formatiune politica si anume UDMR. Eu am aceasta experienta in urma turneului pe care l-am facut deja in campanie. Fiindca maghiarii sunt foarte constienti ca au nevoie de o reprezentare unica si unitara in Romania, in Parlamentul Romaniei...
A.U.: Cum explicati atunci sustinerea Uniunii secuilor pentru partidul lui Corneliu Vadim Tudor?
M.B.: Da, aceste prezente pe listele Partidului Romania Mare sau pe listele Actiunii Populare se explica prin niste ambitii personale pe care trebuie sa le neglijam in acest moment, pentru ca in spatele lor nu se afla o sustinere a electoratului si avem toate semnalele ca ceea ce va spun este adevarat. Exista litigii, exista dispute in cadrul UDMR si in cadrul comunitatii maghiare din Romania in privinta instrumentelor pe care trebuie sa le folosim pentru a obtine dezideratele importante pentru aceasta comunitate. Din acest punct de vedere, aveti dreptate, avem conflicte de idei. Aceste conflicte vizeaza prezenta noastra in Parlamentul Romaniei, ideea de colaborare si de cooperare cu partidele romanesti si politica dusa de UDMR prin care noi...
C.T.P.: Credeti ca UDMR va avea probleme cu intrarea in Parlament, data fiind scindarea maghiarimii in acest moment?
M.B.: Nu, dupa sondajele de opinie opozantii ar avea in jur de 4,7%, in timp ce UDMR are intre 80 si 90% sustinere. Avem nevoie si de voturile celorlalti.
T.B.: Domnule Popescu, imi permiteti un comentariu de 60 de secunde?
C.T.P.: Daca vi-l da domnul Marko Bela din timpul dansului.(Marko Bela face un semn larg de aprobare - n. red.)
T.B.: A fost o tentativa a acestor grupuri, la Odorheiu Secuiesc, Gheorgheni, de a intra pe listele Aliantei, propunandu-ne Covasna, Harghita: "lasati-ne lista si va aducem parlamentari. Va aducem voturile voua". Discutiile s-au oprit la nivelul Aliantei, la nivelul presedintelui executiv Emil Boc. Pozitia noastra a fost ca nu avem a duce o astfel de negociere. Este toxica pentru mediul politic.
C.T.P.: Este o informatie politica in premiera. Domnul Adrian Ursu.
A.U.: Ati accepta o situatie de coabitare? Din ce alt partid ati prefera sa fie premierul? Cum ar evolua relatiile Presedintie-Guvern in aceasta situatie?
T.B.: Daca situatia electorala de dupa alegeri ne va impinge catre o coabitare, doar un presedinte iresponsabil ar impinge lucrurile catre repetarea alegerilor legislative.
C.T.P.: Aveti o preferinta? Din ce partid ati prefera premierul in cazul in care ar fi o asemenea situatie politica?
T.B.: As prefera sa fie de la UDMR. (Se intoarce spre Marko Bela, aflat in dreapta sa - n. red.)
P.R.: Situatia aceasta daca exista, exista pentru ca asa e Constitutia Romaniei si aici nu avem ce discuta. Eu cred chiar ca misiunea prima a presedintelui, si in acest an poate ultima data, este chiar aceasta. De a fi capabil sa formeze o majoritate guvernamentala care sa sustina un guvern de integrare europeana, deci o majoritate politica stabila. Prin urmare, imi revine mie, ca presedinte, datoria primordiala de a crea aceasta majoritate nu sa ma acomodez eu, ci eu sa fiu factorul care ajunge la o formula de majoritate guvernamentala politica stabila, indiferent de unde iau si cum iau.
M.B.: Nu as fi de acord cu un prim-ministru de la Partidul Romania Mare.
Gh. C.: Pentru bunul mers al statului, evident ca trebuie o coabitare in cazul in care este nevoie. Exista o procedura constitutionala, care spune ca presedintele, fiind al tuturor romanilor, inainte de a constitui un guvern consulta grupurile parlamentare functie de reprezentativitatea lor in Parlament. (Adrian Nastase si Traian Basescu se apleaca din nou unul spre altul si susotesc indelung - n. red.) Cred ca este normal sa pornesti cu cei mai puternici, sa incerci sa le dai aceasta posibilitate care le-o da Constitutia de a forma un guvern. Daca nu pot, se incredinteaza mandatul altora.
A.N.: Eu sper sa nu fie nevoie sa experimentam un mecanism de coabitare. Coabitarea, peste tot in lume, a insemnat o viteza mai mica de evolutie, un ritm mai putin rapid. Da, sigur, alegatorii vor decide pana la urma si, firesc, presedintele Romaniei va trebui sa tina seama de aceasta optiune. Sunt mai multe variante. Problemele vor aparea daca echilibrele in Parlament vor fi foarte fragile. Aici sunt absolut de acord ca va trebui in orice caz sa evitam o criza politica determinata de lipsa unui sens foarte clar al votului dupa alegeri, mai ales ca avem perspectiva primei jumatati de an 2005, care va fi foarte importanta pentru semnarea Tratatului cu UE. Si atunci, in masura in care nu s-ar putea ajunge la o desemnare clara, politica, a unui prim-ministru pentru cel putin o perioada de timp, pentru a asigura o continuitate fireasca mai ales pe aceste proceduri poate ca un prim-ministru independent ar putea sa aiba rolul de a pune impreuna grupuri politice.
C.T.P.: Asta inseamna un tehnocrat, deci cineva din afara partidelor?
A.N.: Da. Deci, spun insa la limita. Evident, prima mea optiune, asa cum am spus-o de fiecare data, este ca echipa de guvernare si presedintele sa aiba aceeasi culoare si, bineinteles, in ceea ce ma priveste, consider ca un vot pentru mine ca presedinte ar trebui sa fie insotit de un vot pentru echipa de guvernare PSD+PUR.
C.T.P.: Bun. Dar solutia dv. de rezerva este tehnocrat independent.
A.N.: In masura in care va trebui negociat cu mai multe grupuri politice si e foarte greu la acest moment sa vad o alta solutie.
T.B.: Imi permiteti, pentru completare.
C.T.P.: Va rog, domnule Basescu.
T.B.: Eu am inteles ca tema e data. Astea sunt partidele, dintre ele alegeti. In cazul in care partidele, ceea ce este extraordinar de greu, accepta un independent deasupra lor, asta e o poveste. Ar fi un prim-ministru subred pana dincolo de orice. Am mai avut tehnocrati subrezi. Ar fi o solutie care sa impace doar orgoliile politice.
C.T.P.: Bun, deci nu sunteti de acord cu solutia independentului.
T.B.: Solutia independentului este subreda.
A.N.: Daca imi dati voie sa comentez. Sunt absolut de acord cu acest lucru. Dar discutam de situatii limita, situatii in care avem de ales intre o criza politica si o situatie neplacuta. Sunt de acord ca primul-minsitru trebuie sa fie un om politic.
C.T.P.: Exact. Termenul asta a fost. O situatie neplacuta pentru presedinte, care alege raul cel mai mic.
T.B.: Cu sase partide parlamentare, sa le convingi pe toate, e greu de acceptat.
C.T.P.: Va multumim. Ati prefigurat exact tronsonul care incepe acum, in care veti avea posibilitatea sa adresati o intrebare contracandidatilor. Eu ma bucur ca intalnirea de la Adevarul a dus la niste secvente memorabile. N-avem fotograf aici, vorbeam cu Bogdan adineauri, ce poze ar fi astea cu Adrian Nastase si Traian Basescu aranjand lucrurile.
B.C.: Poate faceati un afis comun.
T.B.: (Intorcandu-se cu zambet larg spre Adrian Nastase - n. red.) Nu, a preferat afisul cu Iliescu.
A.N.: (Zambind usor stramb - n. red.) Nu, el imi aduce mai multe voturi decat imi aduci tu, Traiane.
T.B.: Tie da, dar...
C.T.P.: Bun, meciul a inceput. Va rog, domnule Basescu, adresati o intrebare cui vreti dumneavoastra dintre contracandidatii prezenti la masa. Puteti sa adresati tuturor sau unuia singur.
T.B.: In modul cel mai sincer, pe mine ma intereseaza optiunea domnului Ciuhandu, in cazul in care intra in Parlament. Va negocia PNTCD cu oricare din partide sau are o optiune clara de alianta, indiferent care ar fi riscurile: putere sau opozitie?
Gh.C.: Orice intelegere pe care am face-o dupa intrarea in Parlament ar trebui sa cuprinda, in structura convenita, anumite puncte de program de care tine, care vizeaza in principal regimul de proprietate, anumite retrocedari si legislatii vizand autonomia bisericii fata de stat, problematici de programe sociale pentru tarani. Astea vor fi puncte la care noi nu vom renunta. Daca nu vom gasi intelegere la nici una din fortele politice, ramanem in Opozitie. Daca o sa gasim intelegere, atunci evident ca treaba se poate rezolva, cu singura conditie ca punctele noastre sa fie incluse in programul de guvernare, acceptate ca atare si puse in practica conform unui calendar.
C.T.P.: Multumit, domnule Basescu?
T.B.: Da, am inteles, veti face politica UDMR.
Gh.C.: O sa facem politica PNTCD.
T.B.: Nu, nu, am spus gresit. Nu politica UDMR, dar pe aceleasi criterii ca si UDMR.
Gh.C.: Domnule presedinte si draga coleg (catre Basescu), aici nu se pune problema sa fac politica cuiva. Am niste subiecte la care tin. Daca acele subiecte sunt acceptate, atunci treaba se poate face. Altfel...
C.T.P.: Am inteles, domnule presedinte. asta-i comentariul separat al presedintelui Basescu. Daca domnul Basescu mai doreste sa adreseze vreo intrebare? Nu.
Adrian Ursu: Cu domnul Nastase sunteti lamurit deplin, deci nu aveti sa-i puneti nici o intrebare. Dupa cat ati susotit aici, inseamna ca v-ati lamurit.
T.B. (rade si se lasa un pic pe spate - n. red.): Adrian Nastase nu mai are pentru mine nici o taina!
Gh.C.: Am o intrebare pentru domnul Nastase. Domnule presedinte, as avea o mare rugaminte, sa-mi explicati si mie cum se vede negocierea acestui dosar de agricultura pentru ca am fost pe la tara in ultimele cateva saptamani. Dumneavoastra stiti la fel de bine ca si mine ca agricultura romaneasca este una de subzistenta, este o agricultura in care traieste aproape 40 la suta din populatie, este o agricultura in care nici pana in momentul de fata, dupa 13 ani de la Legea 18, oamenii nu au titluri de proprietate. Dupa parerea mea va fi un soc extraordinar de mare in momentul aderarii. As dori sa ma lamuriti, pentru ca eu am rezerve asupra modului in care stam cu acest dosar si asupra conditiilor de negociere, pentru ca nu le stiu in detaliu si as dori sa le explicati.
A.N.: Sunt absolut de acord ca acesta este unul dintre domeniile cele mai delicate privind evolutia economiei romanesti in viitor si, in acelasi timp, evolutia structurii sociale in perioada urmatoare. Dezvoltarea rurala trebuie sa reprezinte pentru noi toti un obiectiv foarte clar. Nu este vorba doar de agricultura, ci este vorba de tot ce inseamna mecanismele de infrastructura, utilitati, investitii, activitati agroindustriale si asa mai departe. Am facut eforturi foarte mari in ceea ce priveste negocierile, dar intai am sa spun ca in ultima vreme s-au produs cateva lucruri deosebit de interesante. Astfel, dupa ce am retrocedat terenurile, si sunt 97 la suta din terenuri retrocedate, chiar daca mai sunt unele probleme legate de titluri de proprietate, si aici, intr-adevar, trebuie sa luam masuri pentru ca uneori taxele notariale sau de intabulare sunt foarte ridicate si va trebui sa luam niste masuri. Dar, practic, 60 la suta dintre cei care au primit inapoi pamantul, l-au pus in exploatatii mai mari, si dv. stiti foarte bine in zona Banatului sunt deja ferme de 5.000-10.000-15.000 hectare, cu productii exceptionale. Au fost 6.000-7.000 de kilograme de grau la hectar, in conditiile in care media pe tara a fost de 3.780. Efortul nostru in domeniul agriculturii este important, pe de-o parte, pentru ca trebuie sa asiguram competitivitatea fermelor romanesti, pe de alta parte, trebuie sa asiguram conditiile pentru investitii la tara. Sunt foarte multi tineri si asta este ceea ce am vazut eu adesea. Daca cei mai in varsta mai au o pensie, mai au un teren agricol, cei tineri chiar nu au solutii. Si fara locuri de munca create acum, in special la tara, va fi foarte greu. Ceea ce pot sa va spun este ca prin negocierea suportului pentru agricultura cu Uniunea Europeana vor fi alocate Romaniei, in perioada 2007-2009, 4 miliarde de euro. Acesta va fi sprijinul pentru agricultura, cotele ca atare au fost prezentate in mai multe randuri, si cele la lapte, si asa mai departe, sunt deosebite.
Gh.C.: Au fost fonduri structurale de dezvoltare a agriculturii sau un fel de subventii?
A.N.: Acestea sunt fonduri structurale, care vin pentru a sprijini agricultura si este, intr-adevar, nevoie si de o contributie nationala. Ceea ce este important...
C.T.P.: Totusi v-as ruga fiti mai concis, domnule Adrian Nastase.
A.N.: Mai fac un singur comentariu. Au fost foarte multe programe de tip SAPARD, PHARE, ISPA, care au permis in foarte multe lucrari de apa, gaze, canalizare, asfaltari si peste un milion si jumatate de persoane in localitati satesti acum beneficiaza de aceste programe. Trebuie continuat. Este un efort deosebit.
C.T.P.: Multumim, domnule presedinte. Domnule presedinte Ciuhandu.
Gh.C.: Domnule presedinte, eu va spun un singur lucru. Lumea nu are titluri de proprietate in marea majoritate. Noi in Banat avem in proportie de 90 la suta, dar asta-i altceva. Eu am fost in Ardeal acum, nu au titluri de proprietate, omul daca nu are titluri de proprietate nu lucreaza pamantul.
A.N.: Asa este.
Gh.C.: Ei au probleme dramatice de existenta: ma apuc sa lucrez, la toamna vine altul si mi-l ia. Iar cu programele SAPARD vreau sa va spun, cu tot respectul, ca nu avem inca o infrastructura de cadre, ca sa ma exprim asa, de cadre de specialitate, care sa faca acest program.
A.N.: Asa este.
T.B.: Imi permiteti, va rog, o intrebare, sau e regula...
C.T.P.: Va rog spuneti, domnule Basescu.
T.B.: Eu as face urmatorul comentariu. Problema titlurilor de proprietate este legata, in primul rand, nu numai in Ardeal, de improprietarirea pe alte terenuri. Sunt peste o suta de mii de procese, pe puneri in posesie care nu se pot materializa cu titluri de proprietate pana cand nu se iese din Justitie, pentru ca omul a spus: "Pai terenul asta n-a fost al meu, a fost al varului Ion, si al varului Ion a fost al meu. Si de ce i l-a dat primarul pe asta, aici?" Deci sunt peste o suta de mii de procese si aici va trebui scoasa o lege care ori le pune capat pentru ca nu o mai terminam niciodata. Al doilea comentariu pe care l-as face: cunosc capitolul agricultura, asa cum a fost negociat. Eu cred ca lucrul bun este ca avem, la unele zone ale agriculturii, cote mai mari decat productia noastra agricola actuala. Mare problema este ca noi o sa tinem mediul rural tot in saracie, daca nu industrializam productia agricola.
A.N.: Asa este.
T.B.: Cat timp taranul roman o sa vanda grau, carne, lapte, o sa ramana tot sarac, uitati-va anul acesta - supraproductie, a scazut pretul atat de mult, incat el ramane tot sarac. Degeaba i-a dat Dumnezeu o vreme buna, ploaie si tot ce-i trebuie. Efortul extraordinar care trebuie facut pentru valorificarea potentialului agricol este sa dezvoltam o industrie alimentara, aplicata pe resurse...
C.T.P.: Sa intelegem: sa livreze - imediat, domnule Roman, veti interveni - sa livreze Tetrapak taranul, sa livreze laptele deja in cutie, la asta va referiti?
T.B.: In cutie sau sa trimita din mediul rural iaurt sau sa trimita lapte batut sau sa trimita graul in produse de panificatie sau carnea mezeluri. Cat timp va trimite carne, va ramane tot sarac si daca are 50 de porci.
C.T.P.: N-am mai avut discutia asta, deci ca taranul sa nu mai livreze materie prima, carne, lapte si el sa devina un soi de fermier care sa faca o prelucrare avansata.
T.B.: Exact. In satele austriece, olandeze o sa vedeti, nu-i fiecare cu linia lui de procesare, dar prin programe, prin proiecte, in fiecare dintre sate exista o linie de procesare de carne, una de procesare lapte... (Petre Roman se agita nerabdator pe scaun - n. red.)
C.T.P.: Imediat, domnule Roman.
T.B.: ...de pleaca de acolo cu produs finit. Cat timp va exporta din sat in oras materie prima, va ramane tot sarac.
C.T.P.: Am inteles.
A.N.: Vorbind despre aceasta chestiune, sunt absolut de acord ca aceasta este linia. La noi agricultura a inseamnat in mare masura productia de cereale. Este clar ca aceasta este o formula necastigatoare. Daca nu asociem un program mult mai puternic de zootehnie, in mod evident randamentul si profitul va fi foarte scazut la tara. Au inceput lucrurile acestea, la carne de pasare deja lucurile au mers foarte bine, anul trecut am avut niste probleme cu subventia la carne de porc, am dublat anul asta subventia si cresterea este spectaculoasa.
C.T.P.: E limpede. Deci, dumneavoastra sustineti, domnule presedinte si domnul presedinte Basescu, practic cresterea gradului de prelucrare, exact problema exporturilor deficitare ale noastre cu grad scazut, sa fie aplicata in agricultura. Domnul Petre Roman nu e de acord.
A.N.: Daca imi permiteti un singur comentariu...
C.T.P.: Va rog, domnule presedinte, nu va mai permit. Imi pare rau...
A.N.: ... daca nu facem colectare si silozuri vom avea problemele astea cu preturile.
C.T.P.: Corect si asta. Domnul Petre Roman.
P.R.: Nu sunt de acord fiindca sunt elemente disparate, din care lipseste viziunea, planul general, in agricultura romaneasca lipsesc doua lucruri: un sistem de subventionare, ca producatorul agricol sa stie exact cand primeste, sub ce forma primeste, si la timpul optim, si, in al doilea rand, filiera. Nu putem nici o clipa sa ne imaginam ca fiecare taran da produsul sau nu-l da, asta este o chestiune absolut lipsita de sens.
C.T.P.: Nu au sustinut asta nici antevorbitorii...
P.R.: Deci filiera agroalimentara inseamna ca producatorul agricol are un contract cu cineva, care ii preia produsul si pe el nu-l mai intereseaza ce se intampla, dar isi primeste, stie de la bun inceput, pretul pe care l-a negociat in asa fel incat sa intre in bani, sa ramana cu un profit. Urmatoarea etapa, cel care preia, proceseaza si, la randul lui, are pretul pe care l-a stabilit si profitul pe care il are, pana la vanzare, care inseamna valoare adaugata. Aceste doua lucruri in agricultura noastra nu sunt, si cata vreme aceste doua lucruri nu sunt, vorbim doar asa disparat, pe bucatele, si nu avem un rezultat.
C.T.P.: Bun, va multumim. Acelasi subiect, daca mai exista comentarii...
M.B.: Da, eu cred ca prelucrarea, bineinteles, este importanta, dar productia la noi se afla intr-un cerc vicios. Trebuie rezolvata problema productiei, nu problema prelucrarii. Pana atunci nu vom avea nici un fel de rezultat. In acest moment, in Romania mai vezi peste tot pluguri cu cai, mai vezi carute trase nu de cai, ci de vaci, peste tot, si in Ardeal si in alta parte. Cu o astfel de situatie nu poti rezolva problema agriculturii, nu avem o productie de tractoare performante, de exemplu, nu avem instrumente performante, ele sunt acum din import. Sunt de acord ca productia trebuie subventionata foarte consistent, dar in asa fel ca sa schimbam de fapt tot ciclul si sa reusim sa iesim din acest cerc vicios. Cu cai, cu vaci si asa mai departe nu vei reusi sa ai productie performanta, ci un material care a fost produs extrem de scump.
C.T.P.: Rugamintea este ca la acest tronson de intrebari individuale sa raspundeti cat se poate de concis. Doamna Lelia Munteanu.
Lelia Munteanu: Domnule Marko Bela, conceptul autonomiei economice regionale pe care il promovati, nu credeti ca va spori influenta baronilor locali, care vor avea mai multi bani si putere la dispozitie?
M.B.: Nu, in primul rand, noi, cand vorbim de descentralizare, ne referim, de fapt, de foarte multe ori, la descentralizarea administratiei, ceea ce este foarte important si este si un criteriu al integrarii noastre in Uniunea Europeana. Dar paralel cu descentralizarea administrativa trebuie sa avem si o descentralizare a economiei. De fapt, procesul de privatizare este si un proces de descentralizare, nu trebuie sa ne gandim numai la o descentralizare printr-o distanta de Bucuresti, ci la o descentralizare in ideea anularii unei viziuni centraliste, unei viziuni a economiei de stat, in Romania.
C.T.P.: Deci, va spori influenta baronilor locali?
M.B.: Nu, nu, va ajuta comunitatile locale sa se relanseze.
A.U.: Domnule Ciuhandu, cum explicati indemnul adresat electoratului - "trebuie sa va luati prin forta ceea ce vi s-a luat"? Nu e instigare?
Gh.C.: Nu e o instigare. Ideea de baza e ca sa lupti pentru dreptul tau, deci daca ti s-a luat cu forta, te lupti, evident ca te lupti cu mijloace legale, deci nu vrem sa provocam un 1907, departe de noi gandul asta. Doar am vrut sa scoatem in fata un indemn ca omul sa-si apere dreptul, asa cum l-a mostenit el din mosi-stramosi.
C.T.P.: Poate ar fi fost bine sa precizati lucrul asta.
Gh.C.: Da, este doar o atentionare asupra dreptului omului de a se lupta pentru ceea ce i s-a luat cu forta.
B.C.: Pentru domnul Petre Roman: Daca veti intra in Parlament, cu ce partid va veti alia?

continuare