Braşov: Aida Dragomir, sufleurul de nădejde al Operei Braşov

Femeia practică această meserie de 13 ani. Ea este persoana care nu se vede în spectacole, dar care a făcut ca acestea să fie apreciate mereu de public.

Încă de când era mică, femeia s-a dedicat studiului muzicii. „La vârsta de 5 ani am început să studiez vioara în particular. Îmi plăcea foarte mult muzica şi am continuat cu şcoala de profil şi cu facultatea în acelaşi domeniu”, mărturiseşte iubitoarea muzicii. În formarea sa profesională, cel mai mult a fost susţinută de către mama sa, care îşi dorea intens ca fiica ei să cunoască tainele misterioase ale muzicii.

Nume predestinat

Bunica sa a ţinut foarte mult să-i pună minunatul nume „Aida”. „Iubita mea bunică a fost inspirată de numele cântăreţei Aida Moga. Îmi aduc aminte că am văzut-o când eram mai mică într-un concert pe care l-a susţinut la Cazinoul din Constanţa”, povesteşte femeia.

De 13 ani la Operă

În 1996, imediat după absolvirea Facultăţii de muzică, a reuşit să se angajeze la Opera din Braşov. „După absolvire, am găsit un afiş cu posturile vacante la Operă, iar atunci când am văzut postul de sufleur mi-am zis că asta este pentru mine”, povesteşte Aida Dragomir. Ea a simţit că această meserie i se potriveşte din două motive: primul este acela că iubeşte spectacolul şi dinamica acestuia, iar al doilea este faptul că reuşeşte să îi ajute pe ceilalţi: „La Operă există acel sincretism în artă. Totul contribuie pentru ca spectacolele să iasă bine. Mişcarea, lumina, decorul, muzica, orchestra, soliştii, corul, baletul, regizorii şi sufleur-ul sunt indispensabile”. Pentru ea este foarte important şi faptul că la Operă nicio zi nu seamănă cu alta.

Arlechinul - locul miracolelor

Locul din care sufleurul operei face minuni este arlechinul, cea mai ascunsă cămăruţă din scena Operei Braşov. De aici ea ajută ca spectacolele să iasă întotdeauna perfect. „Îmi fac meseria cu plăcere, stau în arlechin cu partiturile în faţă şi le şoptesc sau le cânt colegilor atunci când se întâmplă să uite replicile sau când apare vreun moment mort”, mărturiseşte cu bucurie sufleurul operei. Responsabilitatea deosebită faţă de buna desfăşurarea a spectacolelor face ca femeia să iubească încă o dată aceast post. „Ceilalţi îmi acordă o mare încredere şi sunt liniştiţi atunci când ştiu că, în caz de impas, cineva îi poate ajuta”, ne deavăluie Aida. Cea mai mare satisfacţie a acesteia o reprezintă aplauzele spectactorilor de la finalul oricerei opere sau operete.