Berceanu: România a pierdut controlul resurselor energetice

Fostul ministru al industriilor a criticat ieri modul în care s-a realizat privatizarea companiilor energetice. Cu o zi înainte ca strategia energetică să se discute în guvern, Radu

Fostul ministru al industriilor a criticat ieri modul în care s-a realizat privatizarea companiilor energetice.

Cu o zi înainte ca strategia energetică să se discute în guvern, Radu Berceanu a ieşit la rampă. Cedarea către alte state a principalelor companii româneşti din domeniul energetic, pe sume derizorii, faptul că niciun director din cei implicaţi în vânzarea energiei pe termen lung, la preţuri mici, nu a fost tras la răspundere, dar şi promovarea de către Executiv a unei strategii energetice care nu răspunde actualului context mondial au fost principalele puncte de atac.

Potrivit lui Berceanu, fost ministru al industriilor în perioada aprilie 1998 - decembrie 2000, România se află în situaţia de a nu mai putea construi o politică proprie a petrolului, întrucât resursele interne au fost cedate către alt stat. Mai mult decât atât, Petrom ar fi putut fi vândută astăzi cu opt-nouă miliarde de euro. "În 2000, când s-a discutat prima dată de privatizarea Petrom, am refuzat toate ofertele, pentru că niciuna nu era serioasă. Puteam vorbi de privatizarea companiei doar de la două miliarde de euro în sus, iar resursele de ţiţei intrau în discuţie ca opţiune alături de societatea Petrom.

Pentru ele era discuţie separată", a spus Berceanu. Nimeni nu îşi asumă răspunderea Acesta a acuzat metoda utilizată pentru privatizarea Petrom, concretizată în emiterea unei legi de privatizare, pentru că parlamentarii nu pot fi traşi la răspundere pentru votul lor, iar guvernul a fost exonerat astfel de orice responsabilitate. "Aceasta este o metodă bine pusă la punct, de multe ori utilizată", a apreciat fostul ministru. Petrom, companie care, pe lângă două rafinării deţinute, controla toate rezervele de ţiţei şi jumătate din cele de gaze ale ţării, a fost privatizată la sfârşitul anului 2004. Cumpărătorul, compania austriacă OMV, a achiziţionat direct 33,34% din acţiuni de la Ministerul Economiei, pentru care a plătit 669 milioane euro. Ulterior, a dobândit participaţia majoritară printr-o majorare de capital de 830 milioane euro.

Distribuitorii de curent şi gaze, vânduţi ieftin Pe de altă parte, fostul ministru a mai spus că politica cedării către alte ţări a fost aplicată şi în domeniul privatizării distribuţiei de energie electrică. Până acum, statul a privatizat cinci din cele opt companii de distribuţie a electricităţii. Trei dintre ele, respectiv Electrica Muntenia Sud, Electrica Banat şi Electrica Dobrogea, au fost cumpărate de grupul italian Enel. Ceilalţi doi distribuitori - Electrica Oltenia şi Electrica Moldova - au fost vânduţi cehilor de la CEZ, respectiv nemţilor de la E.ON, aceştia din urmă cumpărând şi distribuitorul de gaze Distrigaz Nord.

Lipsa controlului postprivatizare Dacă pentru Muntenia Sud, Enel s-a angajat să plătească 820 milioane euro, din care circa 400 milioane statului român, pentru celelalte două companii achiziţionate în 2005, grupul italian a plătit direct 77,2 milioane de euro, la care se adaugă majorări de capital care ar fi trebuit să meargă în investiţii de 35,3 milioane de euro. Statul a mai privatizat şi celălalt mare distribuitor de gaze naturale, Distrigaz Sud, către grupul francez Gaz de France.

Astfel, în toate cazurile, metoda aleasă a fost privatizarea cu investitor strategic - companii controlate mai mult sau mai puţin de stat - prin vânzarea unui pachet minoritar urmată de efectuarea unei majorări de capital pentru dobândirea controlului. Potrivit lui Berceanu, "nimeni nu a verificat niciodată" dacă noii acţionari şi-au îndeplinit obligaţiile de investiţii asumate. "În contractele de privatizaze sunt tot felul de lucruri cu totul ieşite din comun. S-a privatizat 51%, dar din cei şapte membri ai Consiliului de Administraţie, cinci sunt de la ei, doi de la noi sau patru de la ei şi trei de la noi.

Aşa s-a găsit că e cel mai bine şi mai profitabil pentru statul român. Bănuiesc că dorm liniştiţi, metoda a fost bine pusă la punct, nimeni nu întreabă nimic", a spus Berceanu. El a adăugat că ar trebui ca statul să gestioneze mai bine participaţiile pe care le mai are la aceste companii privatizate. "Avem 49%, dar e ca şi cum nu avem nimic. Este necesar un alt tip de abordare a contractelor, de a verifica după privatizare dacă s-au respectat condiţiile sau nu. Nimeni nu verifică nimic, nici la Electrice, nici la Petrom. Şi chiar dacă se verifică, mi-e teamă că sunt doi-trei tipi, care merg şi se uită dacă s-au făcut nu ştiu ce investiţii de mediu", a completat fostul ministru.

Declaraţia acestuia vine după ce, chiar la finele săptămânii trecute, ministrul economiei, Varujan Vosganian, a cerut AVAS să verifice dacă OMV şi-a respectat toate obligaţiile de investiţii la Petrom, iar dacă "are cea mai mică şansă de a opri contractul, să-l oprească". Directorii companiilor energetice, "băieţi deştepţi" În discursul său împotriva neregulilor din sistem, Berceanu nu a uitat să pomenească şi de mult invocaţii "băieţi deştepţi". Senatorul a arătat că în domeniile cărbunelui şi energiei hidroelectrice, s-au privatizat, de fapt, rezultatele finite, adică exact energia, prin intervenţiile unor "băieţi deştepţi". "Pentru că nu se puteau vinde neapărat hidrocentralele, atunci au zis <> ", a declarat Berceanu. În opinia acestuia, mult mai "deştepţi", cu mult mai multe probleme, sunt directorii de stat care au semnat aceste contracte, deşi nimeni nu îi trage la răspundere.

România va intra într-un "conflict energetic" Ieşirea lui Radu Berceanu la rampă a avut loc cu o zi înainte de discutarea în şedinţa de guvern a proiectului de strategie energetică. În viziunea senatorului democrat, proiectul elaborat de Ministerul Economiei nu conţine măsuri concrete care să vizeze siguranţa energetică a României. Din acest motiv, Partidul Democrat va trimite CSAT şi guvernului un document referitor la punctul de vedere al PD privind strategia energetică. "În primul rând, proiectul propus nu este o strategie, pentru că o strategie înseamnă lucruri precise, ci o colecţie de dorinţe.

Acest document este lipsit de conţinut şi nu arată niciun fel de intenţie de viitor a guvernului în acest domeniu, astfel încât să nu fie repetate greşelile care s-au făcut în trecut privind privatizările din energie", a spus Berceanu. Potrivit acestuia, anumite companii au declarat deja, în ceea ce priveşte complexurile energetice, că nu sunt interesate decât de rezervele de cărbune. Pe de altă parte, însă, reprezentantul PD a propus "combinarea" de hidrocentrale şi complexuri energetice. În acelaşi timp, privatizarea ultimelor trei distribuitori de electricitate ar trebui să se facă prin Bursă, prin listarea iniţială a unui pachet de 10% din acţiuni.

Comentarii pe ultima sută de metri

Senatorul PD, Radu Berceanu, a declarat că premierul Tăriceanu ar fi trebuit să iniţieze consultări cu partidele politice pe tema strategiei energetice, pentru a elabora un asemenea document de importanţă naţională. Cu toate acestea, din comisia de lucru la strategie au făcut parte reprezentanţi ai PNL (Mircea Ciopraga), PD (Gheorghe Pogea), PSD (Iulian Iancu), PC (Dan Ioan Popescu) şi UDMR (Iuliu Winkler). Documentul a stat mai mult de trei luni în dezbatere pe site-ul Ministerului Economiei şi Finanţelor. Potrivit oficialilor ministerului, au fost centralizate 48 de observaţii pe marginea strategiei. Niciuna dintre observaţii nu a fost primită din partea PD sau a lui Radu Berceanu.