Baza unica de date pentru combaterea terorismului

In lupta la scara planetara impotriva terorismului, crearea unei retele unice care sa inglobeze bazele de date ale diferitelor servicii de informatii ar putea avea o importanta vitala. Intr-adevar,

In lupta la scara planetara impotriva terorismului, crearea unei retele unice care sa inglobeze bazele de date ale diferitelor servicii de informatii ar putea avea o importanta vitala. Intr-adevar, potrivit constatarilor comisiei speciale insarcinata cu studierea imprejurarilor care au dus la atentatele din 11 septembrie 2001, cele 15 servicii de informatii care exista in SUA folosesc tot atatea baze diferite de date, care nu comunica intre ele. Presupunand, de pilda, ca un agent FBI aflat la Chicago si un agent CIA aflat pe teren la Kabul, in Afganistan, dau peste anumite informatii partiale care, puse cap la cap, ar indica iminenta unui atac cu arme biologice impotriva amintitului oras Chicago, potrivit sistemului actual, niciunul nu ar sti nimic despre descoperirea facuta de celalalt. O deficienta deosebit de grava, pentru a carei remediere un cunoscut grup american de reflexie si analiza (think tank), Markle Foundation, a intreprins un studiu, intins pe o perioada de doi ani, la care au participat ingineri informaticieni, foste oficialitati ale serviciilor secrete si experti in apararea vietii particulare, raspunsul fiind necesitatea de a se lega intr-o singura retea toate bazele de date aflate la dispozitia fiecarui serviciu in parte. In felul acesta, agentul FBI din Chicago si agentul CIA din Kabul vor putea lua cunostinta reciproc de rapoartele pe care fiecare le-au inaintat organizatiilor respective si vor fi in masura sa dejoace atacul biologic planuit. Cei doi agenti vor putea accesa reciproc bazele de date de care dispun fiecare, cautand textele (rapoartele) care contin cuvinte-cheie similare, cum ar fi antrax, virus, Chicago sau altele legate de un posibil atentat cu arme biologice. Practic, ar fi acelasi lucru ca folosirea unui motor de cautare de tipul Google sau Yahoo. Scepticii obiecteaza spunand ca problema nu este numai de ordin tehnologic, ea tinand si de domeniul mentalitatilor. Este vorba de specificul organismelor birocratice, de modul cum este privita informatia, de conflictele de identitate intre diferitele agentii secrete guvernamentale, de faptul ca intre oficialitatile guvernamentale care apartin acestor agentii nu exista relatii, si mai presus de toate e vorba de secretul desavarsit in care sunt invaluite toate activitatile de lupta impotriva terorismului. De aceea, in paralel cu masurile de ordin tehnologic este nevoie de adoptarea de noi reguli de baza privind accesul la sursele de informatii. Organizatiile societatii civile care se ocupa de apararea vietii particulare a cetatenilor au insa anumite rezerve in ce priveste implementarea unui sistem unic de acces la diferitele baze de date cu caracter confidential. Realitatea este, cum atrag atentia reprezentantii acestor organizatii, ca de multe ori acuratetea informatiilor de care dispun diferitele agentii federale lasa de dorit. In consecinta, noul sistem va trebui prevazut cu masuri de siguranta, care sa protejeze viata intima a cetatenilor, accesul la unele informatii urmand a fi supus unui anumit control, in vreme ce altele, strict delimitate, tinand de intimitatea persoanei, ar urma sa nu fie, totusi, accesibile. "Cheia problemei rezida in a folosi avantajele tehnologiei, dar a le imbina cu incorporarea in sistem a unor masuri de control si echilibru. Daca vom reusi sa facem acest lucru, vom putea imbunatati securitatea nationala si, concomitent, vom putea proteja viata particulara a individului", afirma Jim Dempsey, director al Centrului pentru Democratie si Tehnologie din Washington. Consensul este ca tehnologia in sine nu poate rezolva toate problemele comunitatii informative din SUA, dar, pe de alta parte, absenta unor mijloace tehnologice adecvate poate constitui un obstacol serios in activitatile acestei comunitati.