Bălăceanu-Stolnici şi ÎPS Nicolae Corneanu, printre "fruntaşii" reţelei de informatori ai Securităţii

Liberalul Constantin Bălăceanu-Stolnici şi mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, au fost cadre de nădejde ale fostei Securităţi. Ei au fost apreciaţi pentru îndelungata lor activitate

Liberalul Constantin Bălăceanu-Stolnici şi mitropolitul Banatului, Nicolae Corneanu, au fost cadre de nădejde ale fostei Securităţi. Ei au fost apreciaţi pentru îndelungata lor activitate informativă şi recompensaţi cu funcţii şi bani, se arată în dosarele existente pe site-ul CNSAS.

Periplu occidental pe banii Securităţii

Urmaş al unei vechi familii de boieri, Bălăceanu-Stolnici a fost racolat în 1965 de organele de securitate. Amplele sale relaţii şi legături printre emigranţii români au reprezentat un adevărat atu în ochii ofiţerilor de securitate.

Primul test la care Stolnici a fost supus după semnarea angajamentului a fost întocmirea unor note informative despre câţiva cunoscuţi din ţară, foşti colegi din TNL sau apropiaţi din P.N.Ţ. În 1966, sub numele de cod "Ionescu Paul", Stolnici îşi începe largul periplu prin ţările occidentale şi în America, costurile călătoriilor sale fiind suportate de Securitate.

Mărturie stau numeroasele deconturi de câteva mii de lei fiecare, aprobate pe numele său. "Investiţia" s-a dovedit profitabilă pentru ambele părţi. Stolnici a fost susţinut de Securitate pentru a accede în câteva funcţii onorifice, care au culminat cu cea de academician. În schimb, Stolnici a furnizat note de interes operativ, aria sa informativă vizând emigraţia română din străinătate.

"În Germania a intervenit în special la nivelul grupului de la <> , încercând să orienteze în sensul instrucţiunilor primite unele luări de poziţie şi puncte de vedere", se arată în Dosarul fond reţea nr. R 156672. Într-un alt raport se menţionează că Stolnici s-a oferit să discrediteze credibilitatea unor colaboratori români ai "Europei Libere" prin acreditarea unui trecut comunist al acestora.

În anturajul regelui

Stolnici a fost însărcinat şi cu monitorizarea regelui Mihai, stabilit în exil, la Lausanne, fiind încurajat de organele de Securitate să se infiltreze în cercurile Maiestăţii Sale "pentru a se interesa de situaţia şi preocupările sale actuale, de atitudinea faţă de ţară şi ce părere ar avea de o eventuală vizită turistică a sa în România" (1978).

În anii '80 "cariera" sa de informator s-a împletit cu cea de om de ştiinţă. Stolnici, alias "Laurenţiu", a furnizat peste 100 de note informative despre cetăţenii şi diplomaţii străini care se tratau la Institutul de Geriatrie "Ana Aslan", activitatea sa fiind atestată în documente până în '89, anul Revoluţiei.

O viaţă bisericească în slujba Securităţii

Actual Mitropolit al Banatului, ÎPS Nicolae Corneanu a început colaborarea cu Securitatea încă din anul 1950, data semnării angajamentului, şi a continuat până în 1988. Din referirile apreciative întocmite de ofiţerii de Securitate, Corneanu a fost un exemplu de eficienţă informativă, fiind recomandat şi susţinut pentru o serie de funcţii din ierarhia bisericească.

"Se manifestă ca unul ce nu crede în preceptele şi dogmele bisericeşti, fiind convins că Biserica a fost întotdeauna un mijloc de înşelare a maselor populare", se arată în caracterizarea sa din 1963. La începutul anilor '50, Corneanu devine vicar la episcopia Aradului, pentru ca în '62 să fie promovat Mitropolit al Banatului.

În această calitate, îndeplineşte cu succes o serie de sarcini: întocmeşte rapoarte despre comportamentul patriarhului Iustin, reduce activitatea religioasă în eparhia Banatului prin promovarea valorilor comuniste în rândurile enoriaşilor, înlocuirea şi reducerea cadrelor şi comasarea unor parohii.

Oferă o serie de informaţii despre clericii greco-catolici şi simpatizanţii locali ai preotului Calciu Dumitreasa şi îşi pârăşte colegii care doreau să emigreze, spre a fi supuşi unor acţiuni de "neutralizare şi descurajare" din partea SRI.

Decizia CNSAS în format pdf aici.