Bagatul mortului in Palatul Victoria

Dricul luxos se taraste lent prin poarta dinspre Piata Victoriei. La ferestre, ministri, functionari, secretare, sepepisti, directorime. Cu ochii inlacrimati sau discret ascunsi dupa lentile fumurii,

Dricul luxos se taraste lent prin poarta dinspre Piata Victoriei. La ferestre, ministri, functionari, secretare, sepepisti, directorime. Cu ochii inlacrimati sau discret ascunsi dupa lentile fumurii, urmaresc cortegiul care opreste in curtea Guvernului. "Uite, draga, ce mort frumos!" - suspina o dactilografa mai simtitoare. "Era baiat bun, cine ar fi crezut!" ii raspunde, inchizand termopanul, un domn de la Corpul de control. Ca orice parabola, scena de mai sus are corespondent in viata. Cu aceste ganduri si sentimente au primit membrii Executivului vestea arestarii consilierului guvernamental Fanel Pavalache pentru mita si trafic de influenta. Cu mortul bagat in casa de PNA, demnitarii de partid si de stat s-au inghesuit sa faca declaratii voioase: "Ceea ce s-a intamplat poate avea implicatii deosebit de pozitive", recita un necrolog optimist premierul Nastase. Ii tine isonul, in sediul din Kiseleff al PSD, tarcovnicul Cozmin Gusa: "E o actiune benefica". Singurul cernit pare a fi Serban Mihailescu: "E o chestiune grea pentru noi, pentru partid". Deh, vorbire simtita, fiind atat de apropiat de cel cazut pe redutele spagii guvernamentale! Dincolo de orice speculatii, scenarii sau ipoteze prezumtioase, actiunea Parchetului National Anticoruptie e o reusita. Ca a fost vorba de o polita platita intre grupari rivale sau servicii secrete, ca a fost un pion sacrificat pentru puterea exemplului conteaza prea putin. Rezultatul merita consemnat ca prima actiune de anvergura a nou-infiintatei structuri de lupta cu coruptia mare. De data asta nu mai e vorba de cazurile ridicole cu care si-a inceput activitatea PNA - 300 de parai varati in buzunarul unui subcomisar de la o circa de politie, sau de un consilier juridic din Galati. Nu mai e vorba nici de flagrantul tembel organizat la Timisoara, in urma caruia nici tintele n-au fost atinse si au mai disparut si banii fosforescenti. De data asta, pestele e mare (poreclit de altfel "Crapul" sau domnul "Zecelasuta"), banii inscriptionati au fost multi si au ajuns unde trebuie, iar spaga pretinsa, de 4 milioane USD, depaseste orice record. "Parchetul Anticoruptie nu are complexe in ceea ce priveste activitatea sa in momentul de fata" - tragea folos premierul Nastase, ieri, din aceasta intamplare. Sa dea Dumnezeu sa fie asa! Pana una-alta, insa, cativa demnitari au dat din colt in colt la aflarea vestii. Cel mai rau a incurcat-o Mihailescu. Oricat de obisnuit ar fi fost el, ca secretar general al Guvernului, sa ruleze sume mari de bani, probabil ca si pentru el pretentiile masurate in milioane de dolari ale sfatuitorului sau oficial au fost un soc. Buimac fiind, a dat-o pe amnezie: nu si-a mai amintit, vreo 48 de ore, de cand si pe ce post l-a angajat pe Pavalache si nici macar ce pila de sus i l-a recomandat. Pana si colegilor de partid le-a servit aceeasi explicatie cu lapsusuri. Abia drumul hurducait spre zona calamitata de la Facaeni, in coloana premierului, i-a reasezat amintirile in ordine. Fanel Pavalache nu e fitecine. El are tripla calitate de membru de partid, sponsor categoria grea si functionar cu rang inalt in administratie. Faptul ca premierul incearca sa-l plaseze la "periferia politicului" nu face decat sa-l aseze in ochii romanilor pe seful Executivului la limita bunului simt. Apropo de mahalaua politica, poate n-ar fi rau, cu aceasta ocazie, ca si domnul Nastase sa ia dosarele de cadre ale nesfarsitului sir al propriilor consilieri. Pentru multi dintre ei, statutul respectiv nu implica nici o responsabilitate in munca de sfatuire-informare, fiind insa extrem de util ca insemn pe cartea de vizita cu care, asemeni unei cartele magnetice, se deschide orice usa. Operatiunea ar fi cu atat mai necesara, cu cat tagma consilierilor, expertilor si referentilor a impuiat in jurul fiecarui ministru, presedinte de Agentie sau Autoritate, adunand de la securisti reciclati pana la smenari ai epocii moderne. Simbioza pare sa fie insa perfecta, atata vreme cat, si cu mortul pe masa, lui Serban Mihailescu ii iesea porumbelul din gura: "Daca dl. Pavalache voia sa faca treaba asta, putea sa ne spuna, ne desparteam prieteni". Adica spaga, spaga, da' sa stim si noi! Mai ales cand omul, vorba sefului SGG, e in... probe! In cazul Pavalache, lucrurile sunt destul de clare. Atat de evidente sunt probele, incat nimeni nu va indrazni probabil sa mai recurga la traditionalele tertipuri pentru a-l face scapat. Povestea lui nu e, din pacate, singulara. Pe listele de sponsori si clienti ai Puterii, de functionari sau demnitari cu rang inalt figureaza multe alte nume cu biografie infractionala la fel de incarcata. Pana si raceala cu care lichidatorul-consilier a indraznit sa ceara nici mai mult, nici mai putin decat 4 milioane de dolari dovedeste o siguranta pe care numai un sistem cu grad ridicat de putreziciune ti-o poate da.