AUR vrea să anuleze interdicția fermelor de blănuri înainte ca aceasta să intre în vigoare. Reacții aprinse online

Un videoclip publicat pe Instagram de creatoarea de conținut Adina Oanță a stârnit reacții puternice după ce aceasta a atras atenția asupra unui proiect legislativ susținut de AUR, care ar permite continuarea creșterii nurcilor și șinșilelor pentru blană. Inițiativa ar elimina o interdicție adoptată de Parlament în 2024, înainte ca aceasta să înceapă să se aplice, la 1 ianuarie 2027.

Fermele de șinșile pentru blană, în centrul unei controverse legislative Foto: Pixabay

În înregistrare, Adina Oanță o critică pe senatoarea AUR Daniela Ștefănescu, una dintre inițiatoarele proiectului PL-x 120/2026, și îi îndeamnă pe urmăritori să contacteze parlamentarii pentru a cere respingerea acestuia.

„Doamna se chinuie din răsputeri să interzică o lege care protejează animale”, afirmă creatoarea de conținut, referindu-se la încercarea de a elimina interdicția.

Ea amintește și de investigațiile organizațiilor pentru protecția animalelor, care au documentat condițiile din fermele de blănuri, și susține că situația necesită o reacție publică urgentă.

Ce prevede proiectul AUR și în ce stadiu se află

În octombrie 2024, Camera Deputaților a adoptat, cu 217 voturi pentru, șase împotrivă și șapte abțineri, interzicerea creșterii, capturării intenționate și uciderii nurcilor și șinșilelor în scopuri comerciale. Măsura a devenit Legea nr. 286/2024 și urmează să se aplice de la 1 ianuarie 2027.

Ulterior, 52 de parlamentari AUR, printre care și senatoarea Daniela Ștefănescu, au inițiat un proiect care urmărește eliminarea acestei interdicții. Inițiativa, înregistrată la Camera Deputaților cu numărul PL-x 120/2026, a trecut de Senat pe 23 februarie, prin depășirea termenului constituțional de adoptare, fără un vot explicit în favoarea sa.

Pe 7 octombrie, Comisia pentru mediu și echilibru ecologic a transmis un aviz asupra proiectului. Potrivit informațiilor publicate de Camera Deputaților, inițiativa se află încă la comisiile parlamentare, în așteptarea raportului necesar pentru continuarea procedurii legislative.

Camera Deputaților este forul decizional, astfel că proiectul nu a fost adoptat definitiv. Interdicția stabilită prin legea din 2024 rămâne în legislație și urmează să se aplice de la 1 ianuarie 2027, dacă între timp nu va fi eliminată printr-o nouă lege.

Reacții aprinse pe Instagram: „Am trimis mail-uri către parlamentari”

Postarea a generat numeroase comentarii, de la mesaje de susținere până la critici dure la adresa inițiativei.

„Nu putem da înapoi cu aceste legi, toate marile case de modă au renunțat la blănuri de animale”, a scris o utilizatoare.

O altă persoană a povestit că a salvat animale dintr-o fermă: „Am salvat de la o fermă 4 chinchille. În prezent, doar 1 îmi mai trăiește.”

Mai mulți urmăritori au anunțat că au început să le scrie parlamentarilor. „Mail trimis către comisia juridică camera deputaților!”, a transmis un utilizator, în timp ce altcineva a comentat: „GATA!! AM TRIMIS LA TOȚI DE PE LISTĂ MAIL-UL.”

Au existat și opinii contrare. „Le dă mai multe drepturi unor animale decât propriilor oameni”, a scris o persoană, iar un alt comentator a susținut continuarea comerțului cu blănuri.

Interdicția este deja prevăzută în legislație, dar urmează să se aplice abia de la 1 ianuarie 2027. Dacă proiectul AUR va fi adoptat definitiv și promulgat înainte de această dată, prevederea ar putea fi eliminată înainte să producă efecte.”

De ce a decis România să interzică fermele de nurci și șinșile

Amintim că interzicerea fermelor de nurci și șinșile a fost decisă în 2024, după mai mulți ani de discuții privind condițiile în care sunt crescute și ucise animalele pentru obținerea blănurilor. La acea vreme, „Adevărul” relata că adoptarea legii a venit și în contextul unor investigații realizate de organizația Humane Society International/Europe, care au scos la iveală condițiile din fermele de blănuri din România.

Imaginile documentate de organizație arătau șinșile ținute în cuști mici, din sârmă, fără posibilitatea de a-și manifesta comportamentele naturale. Au fost semnalate condiții precare de igienă și metode de ucidere a animalelor pentru valorificarea blănurilor, inclusiv prin dislocarea vertebrelor cervicale. Organizațiile pentru protecția animalelor au atras atenția că aceste practici provoacă suferință și că problemele nu pot fi rezolvate doar prin îmbunătățirea condițiilor din ferme.

La momentul dezbaterilor parlamentare, în România existau, potrivit datelor prezentate în susținerea interdicției, două ferme de nurci americane și mai puțin de zece ferme de șinșile. Susținătorii măsurii au argumentat că impactul economic al închiderii acestora este limitat în raport cu necesitatea protejării animalelor.

Legea adoptată în octombrie 2024 nu a impus închiderea imediată a fermelor. Parlamentul a stabilit un termen de tranziție până la 1 ianuarie 2027, pentru ca operatorii economici să își poată înceta activitatea, iar angajații să aibă timp să se reorienteze profesional.

Decizia a plasat România alături de alte state europene care au interzis sau au decis eliminarea treptată a fermelor de animale crescute pentru blană. Proiectul legislativ susținut acum de AUR ar putea însă schimba această direcție, prin eliminarea interdicției înainte ca ea să înceapă să se aplice.