Bacalaureatul de ieri, bacalaureatul de azi

Să ne imaginăm că suntem în situaţia ca la bacalaureat să dăm examen la toate materiile pe care le-am studiat în liceu. Să ne imaginăm că ar trebui să susţinem aceste examene cu profesorii care ne-au predat acele materii şi care ştiu cam ce ne poate pielea. Să presupunem că deşi avem parte de cadre didactice dintre cele mai bune, acestea nu vor schiţa nici cel mai mic semn de îngăduinţă, dacă răspunsul cerut la exa

Calendar Bacalaureat 2009

Peste toate, să ne imaginăm că meditaţiile, nu numai că nu s-ar practica, dar ar fi şi un termen lipsit de înţeles. Şi ca tabloul să se complice, să ne închipuim că variantele de subiecte publicate pe net şi culegerile cu răspunsuri de-a gata ar fi nişte noţiuni despre care n-am putea discuta pentru că n-am avea idee despre ele.

Dacă această situaţie vi se pare neverosimilă, vă anunţ că, în România, ani de zile tinerii şi-au suţinut astfel examenul de bacalaureat.

După venirea comuniştilor la putere, cu toate că s-au purtat aşa numiţii "ofiţeri de paie" (ofiţerii din armata regelui au fost înlocuiţi cu tineri fără şcoală, dar pe placul celor de la guvernare), nu se poate spune despre sitemul de învăţământ că a pierdut din calitate odată cu reducerea numărului de probe la BAC.

Acest aspect pare să fi fost unul lipsit de importanţă. Numărul de probe la examenul de absolvire a liceului este irelevant pentru calitatea sitemului de învăţămănt, fapt confirmat şi de numeroasele încercări de reformă. BAC-ul a fost primul vizat, iar schimbările s-au limitat la numărul de probe.

S-ar putea ca actuala generaţie, cea care oficial şi-a încheiat studiile liceale vineri, să fie şi ultima care va suţine examenul de bacalaureat la cinci materii (şase cu limba maternă). La sfârşitul lunii ianuarie, cu toate că ulterior a insitat că nu doreşte să bulverseze tinerii care suţin BAC-ul, actualul ministru al Educaţiei, Ecaterina Adronescu, a anunţat schimbări. Ea n-a dorit să mai ofere şi alte detaţii, dar a sugerat că va fi vorba despre reducerea numărului de probe la BAC. Unele sure dau ca sigure trei materii. Cifra n-a fost confirmată public de către Ecaterina Andonescu.  Ministrul de resort a  explicat doar că se doreşte reducerea numărului de probe pentru ca elevii să se poată pregăti temeinic. A câta schimbare de metodologie ar fi, în ultimii 20 de ani? Oricum, sitemul nu dă semne de redresare.

Cum era BAC-ul pe vremuri

Pentru a face un arc peste timp, să aflăm cum era BAC-ul pe vremuri şi ce schimbări majore au intervenit în timp, am apelat la Paula Cristea, un cadru didactic îndrăgit, dar extrem de exigent. De multe ori intransigenţa de la catedră i-a fost răsplătită de mulţumirile primite ulterior de la elevii care au rămas înzestraţi pe viaţă cu un bagaj sănătos de cunoştinţe.

A predat în egală măsură româna, franceza şi latina, după cum ea însăşi mărturiseşte, deşi a făcut franceza - principal. Cu o activitate de peste 40 de ani la catedră, a fost solicitată să compună subiecte pentru bacalaureat, dar şi să corecteze nenumărate lucrări la proba de limba şi literatura română.

Adevărul: Curm era examenul de bacalaureat când aţi terminat liceul?

Paula Cristea: În '51, când am terminat eu, se dădea la toate materiile, mai puţin dexterităţile.

Dexterităţi? Aici intrau: desenul, muzica, sportul.

Ce profil avea liceul pe care l-aţi făcut?

Teoretic. Am făcut Liceul Teoretic de Fete din Caracal. Pe vremea aceea fetele şi băieţii învăţau în licee separate. Purtam matricola pe care erau scrise iniţialele liceului: LTF. Era o mândrie pentru noi. Liceul se făcea din clasa a V-a. Erau patru clase primare şi opt de liceu. După cele patru clase primare, cum ar fi a V-a acum, se dădea un examen de admitere la liceu. Urma examenul de capacitate şi la sfârşit BAC-ul.

Opt ani se făcea franceza. Era obligatorie, în toată ţara, în orice liceu. Din clasa a doua de liceu, cum ar fi acum a VI-a, obligatorie era şi latina. Din a treia de liceu, cum ar fi acum clasa a VII-a, aveai la alegere dintre germană sau italiană. Mi-ar fi plăcut să fac italiana, dar când am ajuns în a clasa a treia au venit ruşii. Aşa că, în continuare până la BAC, am făcut rusa. La examenul de bacalaureat am avut ca probe scrise toate aceste limbi.

Astronomia, materie la BAC

În ultimul an de liceu am făcut astronomie, asta în afară de ce făceam la matematică. Profesorul de matematică îmi spunea, la fel ca pedagogul de şcoală nouă: "Bogdan, aşa este că umbra pămăntului pe lună este concavă?", Bogdan e numele meu de fată. Iar eu răspundeam: "Da, domn' profesor". "Foarte bine, foarte bine, Bogdan, 5", îmi spunea el. Ştia că dau la filologie şi nu insita mai mult decât era necesar pentru a trece bacalaureatul.

La examenul de BAC veam probă de matematici şi la scris şi la oral. Aici unul din subiecte era de atronomie. Limba şi literatura română am dat scris şi oral. Franceza, latina şi rusa au fost în scris.

Istoria, geografia şi biologia au fost probe orale. La fel fizica şi chimia, cea organică şi anorganică.

Probele scrise erau în fiecare zi câte una, dar la oral le-am dat pe toate odată. Intram în comisie şi treceam pe rând, de la un prodesor la altul pentru a ne suţine subiectul pe care îl extrăgeam. Era pe bileţele, ca acum. Aveam un timp de gândire, apoi trebuia să suţinem subiecul respectiv.

La BAC cu profesorii din şcoală

Dădeam bacalaureatul cu profesorii din şcoală. Acum, se ştie, atât profesorii care corectează, cât şi cei care examinează la oral trebuie să fie din afara şcolii. Pe atunci nu erau grile. Nici vorbă de internet şi de publicarea variantelor de subiecte.

Se făceau cumva ore de pregătire, dar nu erau broşuri cum sunt acum. De altfel profesorii ne spuneau şi ce materii se dau la facultăţi, unde este nevoie de foarte multă matematică, de exemplu, şi unde nu ai nevoie decât în mică măsură de această materie. Ei erau sursa noastră de cunoaştere şi de informare. Îţi spuneau dacă nu aveai nicio şansă să intri la acea facultate. Asta ori pentru ca tu să înveţi mai mult, ori ca să te orientezi spre altă facultate.

Majoritatea colegelor mele au mers la facultate. Era un liceu foarte bun. Profesoara de română era membră corespondentă a Academiei, cu ea am făcut şi franceza în cursul inferior de liceu. În cursul superior am făcut franceza cu directoarea liceului. Terminase facultatea la Sorbona. Aveam profesori grozavi...

Vă ajutau în timpul examenului ?

Nu te ajutau cu nimic. Ei cam ştiau cât poate fiecare elev, dar primeai nota pe ce răspundeai. La oral se intra câte unul, ca acum. Pe măsura ce unul din elevii termina de suţinut toate probele la oral şi ieşeau, intra la rând următorul candidat.

Unul stătea în spatele clasei, făcea ciorne şi îşi rezolva subiectele, iar altul răspundea. De altfel acelaşi sitem s-a păstrat şi în prezent la probele orale, mai puţin probele suţinute la mai multe materii în aceiaşi zi. Noi după ce ne făceam ciornele treceam pe la fiecare profesor şi răspundeam.

Rezultatele le-a pus pe fugă

M-am dus să văd rezultatele împreună cu trei prietene. Când am văzut că s-au afişat şi toate am luat, am rupt-o la fugă, ca nebunele, pe bulevardul care ducea spre gară. Doream să vedem la ce oră pleacă trenul spre Bucureşti ca să mergem să ne înscriem la admiterea în facultate.

Ne aşteptam să luăm BAC-ul, dar aveam mari emoţii şi nu ştiam care vor fi notele. Poate şi de aceea există aceată explozie de bucurie când iei un examen cu toate că te-ai pregătit temeinic pentru el. Se învăţa şi se lua examenul foarte serios. Nu existau pile, toată lumea trebuia să înveţe. Ţin minte că m-am pregătit tot timpul în ultimul an de liceu, iar în preajma examenului părinţii mei adormeau în timp ce eu stăteam noaptea şi învăţam. 

"Mă întâlnesc cu foşti elevi care îmi mulţumesc pentru că am fost severă"

Mă întâlnesc şi acum cu foşti elevi, pe unii nu-i mai cunosc pentru că am avut mii de elevi, care mă opresc şi-mi mulţumesc pentru că am fost severă. Îm povestec că foarte multe din cele predate de mine le-au fost foarte utile în viaţă, atât în cea profesională, cât şi la nivelul relaţiilor umane în general.

 Îmi spun: "nu mi-am făcut temele o dată, mi-aţi dat 3. Nu mi-am făcut temele a doua oară, mi-aţi dat 2. Au văzut parinţii, a urmat o "corecţie" motivare comportamentală ca la carte şi pe urmă am învăţat".

Cum se făceau subiectele la BAC

Primeam de la minister sarcină ca până a doua zi dimineaţa să fac un set de subiecte pentru bacalaureat sau pentru treaptă. De obicei eram anunţată după amiază sau chiar seara.

Stăteam toată noaptea şi făceam subiecte, iar dimineaţa venea o maşină de la ministerul Învăţământului care le prelua. Dacă se decidea ca subiectele mele să fie selectate, atunci erau date mai departe la şcoli.

Cum se corectau subiectele la BAC

Eu mereu am fost în comisiile care corectau lucrările scrise la limba şi literatura română. La probele care se susţineau oral n-am fost. Nu se puteau pune "pile" pe vremea lui Ceauşescu. Era foarte greu. Asta pentru că pe lângă faptul ca numele elevilor era sigilat, lucrările erau numerotate şi treceau prin mai multe şarje de corectare.

Corectam eu, să spunem, de la 1 la 50. Altcineva, în altă sală, corecta de la 50 la 100. Pe urmă inversam. Nu ştiam cine corecta şi nici unde. Pe lucrări nu făceam nici o notiţă, făceam noi un borderou şi scriam acolo notele şi eventualele observaţii.

Lucrările intrau apoi la corectat într-o a treia comisie, comisie care făcea media între cele două corecturi precedente.