Nicușor Dan avertizează că dezinformarea urmărește mai mult decât voturile. Care este adevărata miză

Dezinformarea nu afectează doar alegerile, ci și încrederea în instituții și în parteneriatele strategice ale României, avertizează președintele Nicușor Dan.

Foto: Administrația Prezidențială

Președintele a participat miercuri, 21 octombrie 2026, a conferința „Dezinformarea, provocare la adresa securității naționale”, organizată la Universitatea Națională de Apărare „Carol I”, instituție care pregătește în special ofițeri pentru funcții de comandă, conducere și stat major, dar și specialiști în apărare și securitate națională.

În discursul adresat participanților, Nicușor Dan a pornit de la intensificarea amenințărilor hibride la nivel mondial, inclusiv prin acțiuni informaționale care exploatează vulnerabilitățile sociale, accentuează diviziunile și încearcă să influențeze percepțiile și comportamentele oamenilor. În acest context, el consideră că tema conferinței răspunde unei probleme actuale, nu unei preocupări de moment.

„Tema nu este nici abstractă, nici de conjunctură și exprimă o convingere comună: o societate bine informată este prima linie de apărare a democrației. Ultimii ani au demonstrat, în România și în numeroase state europene, că manipularea informațională și interferența străină pot influența procese electorale, adânci polarizarea societății și eroda încrederea cetățenilor în instituții.”

Inteligența artificială, conținutul generat automat și viteza circulației informațiilor pe internet permit unui fals să ajungă la sute de mii de oameni înainte ca cineva să poată verifica adevărul, a mai spus el, punctând faptul că, pe fondul tensiunilor geopolitice, spațiul informațional a devenit astfel  un loc de confruntare.

Practic, dezinformarea pune faptele sub semnul îndoielii și amplifică deruta colectivă, cu efecte care depășesc politica și produc costuri reale pentru securitatea națională, pentru că principalul scop, considere Nicuşor Dan, este acela de a reduce sprijinul public pentru parteneriatele strategice ale României. 

Un răspuns comun al instituțiilor, nu reacții separate

Combaterea fenomenului a devenit, în acest sens, o prioritate de securitate națională și de bună guvernare. Nicușor Dan a amintit că Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2025-2030 identifică explicit campaniile coordonate de dezinformare ca parte a războiului hibrid împotriva României.

„Dezvoltarea inteligenței artificiale, conținutul generat automat și viteza cu care circulă informația în mediul online fac ca un fals să ajungă la sute de mii de oameni înainte ca adevărul să poată fi verificat. În actuala conjunctură geopolitică tensionată, spațiul informațional a devenit, fără îndoială, un mediu suplimentar de confruntare.

Impactul dezinformării asupra democrației este profund tocmai pentru că nu țintește doar o opinie sau un vot, ci slăbirea încrederii cetățenilor în instituții, prin relativizarea faptelor și amplificarea confuziei colective.

Efectele depășesc însă sfera politică. Dezinformarea produce costuri reale în domeniul securității naționale, unde narațiunile false urmăresc să slăbească sprijinul public și încrederea în parteneriatele noastre strategice. Nu mai vorbim despre episoade izolate, ci despre operațiuni coordonate, desfășurate pe mai multe planuri și sprijinite de tehnologie”.

Pentru a întări coeziunea socială și capacitatea țării de a rezista acestor amenințări, obiectiv strategic al documentului, el cere instituțiilor responsabile să colaboreze mai strâns, astfel încât să detecteze rapid operațiunile și să răspundă coerent, nu fiecare separat.

Eficiența acestui răspuns depinde însă și de credibilitatea autorităților, a mai subliniat președintele. Acestea își câștigă în timp încrederea publicului printr-o comunicare transparentă, clară și accesibilă, în mediile de informare pe care cetățenii le folosesc în mod real.

„Eficiența unui răspuns instituțional ține și de credibilitatea autorităților statului, care se construiește în timp, prin comunicare transparentă, clară și pe înțelesul tuturor, în acele medii de informare în care cetățenii sunt în mod real prezenți.

Totodată, consolidarea rezilienței informaționale presupune acțiuni pe termen lung, precum educație media și digitală, începând din școală, sprijin pentru jurnalismul independent și pentru cei care verifică informațiile, transparență din partea platformelor online, un parteneriat real între stat, societatea civilă, mediul academic și sectorul privat. Combaterea dezinformării nu înseamnă îngrădirea libertății de expresie, ci protejarea ei, prin garantarea dreptului fiecărui cetățean de a decide pe baza unor informații corecte", a mai spus el.

Ce rol are Scutul european pentru democrație

România nu acționează singură, a amintit președintele, menţionând că Uniunea Europeană a făcut din apărarea democrației o prioritate strategică, iar în acest scop Scutul european pentru democrație, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, propune o abordare integrată, cu trei direcții: protejarea integrității spațiului informațional; consolidarea instituțiilor, a alegerilor libere și a presei independente; creșterea capacității societății de a rezista amenințărilor și încurajarea implicării civice.

„România nu face acest efort singură. Uniunea Europeană a transformat apărarea democrației într-o prioritate strategică. Scutul european pentru democrație, adoptat de Comisia Europeană în noiembrie 2025, propune o abordare integrată, pe trei piloni: protejarea integrității spațiului informațional; consolidarea instituțiilor, a alegerilor libere și a presei independente; creșterea rezilienței societății și a implicării civice.

România contribuie activ la implementarea demersurilor Uniunii Europene în acest domeniu, aducând în dialogul european propria sa experiență și bunele practici dezvoltate la nivel național.

Este important să nu uităm că democrația se apără în fiecare zi, prin contribuția fiecărui cetățean informat, prin instituții credibile și prin implicarea activă în promovarea adevărului”, şi-a încheiat Nicuşor Dan discursul, nu înainte de a-i felicita pe organizatori pentru iniţiativă.