"Avioanele noastre de lupta zboara de 10 ori mai mult decat in anii trecuti"

Mai sunt doar cateva zile pana la reuniunea NATO de la Praga, cand Romania va fi invitata sa adere la cea mai importanta alianta politico-militara din istorie. Omul cu cel mai inalt grad si cu cea mai

Mai sunt doar cateva zile pana la reuniunea NATO de la Praga, cand Romania va fi invitata sa adere la cea mai importanta alianta politico-militara din istorie. Omul cu cel mai inalt grad si cu cea mai inalta functie din Armata Romana, generalul dr. Mihail Popescu, seful Statului Major General, recunoaste: "Ma consider un general fericit". - In cateva zile, Romania spera sa fie invitata in NATO. Dar Armata noastra continua sa aiba probleme: cad avioane de lupta, se sinucid soldati, se fura munitie. Este cu adevarat Armata Romana pregatita pentru intrarea in NATO? - Armata Romaniei este tot la fel de bine pregatita pentru aderare ca si armatele celorlalte state aspirante, cu unele "teme" chiar mai bine facute si apreciate de forurile internationale. Am in vedere si aspectele negative, pe care ne straduim sa le reducem, dar si acele plusuri pe care armata noastra le-a dobandit pe linia interoperabilitatii cu NATO. Anul asta au cazut trei Mig 21 Lancer. Nu ne incanta acest bilant, dar sa nu uitam ca avioanele noastre de lupta zboara acum de zece ori mai mult decat in anii trecuti. Am ajuns la 120-140 de ore de zbor pe an, ceea ce face ca pilotii nostri sa fie comparabili ca pregatire cu cei din tarile NATO. De ce Mig 21 Lancer si nu avioane mai performante, F 16 sau F 18? Nu exista in lume vreo tara care sa-si poata schimba tipul de aeronave de lupta in cativa ani. Am cheltuit banii pentru modernizarea Mig-urilor, ca sa le facem mai performante. Pe acestea le avem - pe acestea le folosim. Se poate discuta daca a fost sau nu eficienta aceasta cheltuiala, dar sa nu uitam ca nu actuala conducere a MApN a propus aceasta solutie. Este mai comod sa aruncam Mig-urile sparte in capul lui Pascu, sau al generalului Popescu, pentru ca ne sunt la indemana! Acum doi ani, noi le-am gasit modernizate. Si am mai gasit si o datorie de aproape 400 de milioane de dolari, imprumutati pentru modernizarea lor, pe care trebuie s-o rambursam esalonat, si care ne creeaza an de an mari probleme in lansarea de comenzi si in stabilirea strategiei de achizitii. La sinucideri suntem cu mult sub media nationala. Le consideram evenimente grave, dar in nici un caz nu s-au produs ca urmare a unui rau tratament aplicat militarului. Asemenea aspecte negative se intalnesc in toate armatele lumii. - Ce va aduce nou, pentru Armata Romana, intrarea in NATO? - In ultimii ani am lucrat impreuna cu NATO si suntem prezenti alaturi de ei in multe teatre de operatii, suntem in Afganistan alaturi de cei mai buni soldati ai lumii. Dar dupa Praga va trebui sa ne adaptam la noul nostru statut - sa trecem de la statutul de candidat la cel de invitat, care va deveni membru cu drepturi depline prin vara anului 2004. Va trebui sa facem o selectie riguroasa a cadrelor, tinand cont ca la Praga se vor adopta documente care vor avea caracter de noutate chiar si pentru aliati. Iar pentru trupe - se impune trecerea treptata la statutul de profesionisti, cu tot ce implica asta: salarizare, nivel de viata, instructie, constiinta. - Desi serviciul militar este inca obligatoriu, multi tineri ezita sa faca armata. Care este cauza: lipsa de patriotism sau teama in fata conditiilor dure din mediul militar? - Nici patru luni, nici un an, nici trei ani nu sunt suficienti pentru a pregati luptatori. Armata are in proiect trecerea la serviciul militar bazat pe voluntariat: vom renunta la amatori si vom apela la profesionisti. Pana atunci, pe baza propunerii noastre, CSAT a aprobat reducerea stagiului militar de la 12 la 9 luni, pentru militarii in termen, si de la 6 la 4 luni, pentru baietii care au facut o facultate. Vom trece la acest mod scurt de a face armata de anul viitor. Intr-adevar, destul de multi tineri nu agreeaza ideea serviciului militar obligatoriu. Nu negam existenta unor temeri fata de conditiile de viata si de pregatire din cazarmi. Dintre tinerii chemati la incorporare in luna octombrie, foarte multi n-au putut fi luati in Armata. Unii sunt plecati din tara sau disparuti de la domiciliu, altii sunt amanati medical, sunt inscrisi la o facultate, amanati din motive sociale, condamnati penal, sau refuza armata din motive religioase. Avem un spectru larg de motive. Cate dintre ele ascund lipsa de patriotism sau frica de cazarma, e destul de greu de presupus. Este posibil ca intre valorile traditionale ale Armatei - conformismul, disciplina, ierarhia, autoritatea - si cele promovate acum in societate sa fie unele contradictii. Atitudinea tinerilor fata de armata trebuie pusa in contextul schimbarii valorilor din societatea contemporana. - Riscul unui razboi intre state este tot mai redus, in schimb amenintarile teroriste sunt tot mai accentuate. Armata se specializeaza si ea pentru misiuni "altele decat razboiul". N-ar fi oportun sa reducem armata la un nivel simbolic si sa crestem efectivele Ministerului de Interne si ale serviciilor de informatii - ca institutii special destinate luptei impotriva criminalitatii si a terorismului? - O agresiune militara impotriva Romaniei este putin probabila, dar nu se exclude. La forta trebuie sa fim pregatiti sa ripostam prin forta. Sa nu uitam functia de descurajare pe care o are Armata! Ea devine un instrument eficient, la indemana politicului, pentru a asigura securitatea cetatenilor si pentru indeplinirea obiectivelor de politica externa. Tendinta actuala nu este de a renunta complet la armate, ci de a transforma armatele de aparare in armate de securitate si colaborare militara, mai mici, mai mobile, mai adecvat inarmate, apte sa execute operatiuni chirurgicale, nu distrugeri in masa. - Cum se impaca un ofiter de cariera cu rigorile controlului civil asupra Armatei, exercitat uneori de persoane fara studii militare, dar care ajung in functii importante in stat? - Armata noastra isi intelege rostul intr-un stat de drept si se supune, constient si disciplinat, controlului civil. Spre cinstea ei, clasa politica romaneasca a invatat sa exercite acest control. Meseria de militar se invata greu si este foarte periculoasa. Militarul competent, cu coloana vertebrala si cu capul pe umeri, il va ajuta intotdeauna pe politician sa ia deciziile cele mai bune. Niciodata razboiul nu l-au inceput generalii; intotdeauna pacea a fost ordonata de civili.