Austeritate și în 2026 în Educație. Mai dispar 2.000 posturi, acuză sindicatele. „Ce facem? Înghițim și mulțumim pentru masă?”
0Profesorii cer reacție din partea sindicatelor, după ce au aflat că de la 1 ianuarie mulți nu mai primesc norma de hrană și nici tichete de vacanță. Zvonurile legate de o nouă mărire de normă și restrângerile deja apărute cresc și mai mult revolta.
În lipsa informațiilor certe, profesorii din învățământul preuniversitar comentează în cancelarii, dar și pe rețelele de socializare, zvonurile de tot felul apărute în ultimele zile, la care se adaugă situațiile de restrângere de activitate deja apărute. Toate duc spre aceeași concluzie: austeritatea continuă și în 2026 în Educație, deși este domeniul care și-a plătit încă din vara trecută tributul, prin creșterea normei didactice cu două ore și comasările de școli și de clase.
„Este momentul de o grevă generală, cu lacătul pus pe toate unitățile de învățământ!”
Alarmați de zvonul că norma didactică ar putea crește din nou, de la 20 de ore la 24 de ore, profesorii spun că singura măsură care îi mai poate scoate din această situație este greva generală. În grupurile profesorilor din mediul online se face apel la „trezirea” sindicatelor.
„Toată vara au clamat necesitatea grevei generale, iar în septembrie doar au organizat un marș anemic, și <au îngropat apoi securea războiului>, după ce au primit ce au cerut: menținerea degrevărilor de ore. Doar ei au contat, toți ceilalți membri de sindicat fiind văzuți doar masă de manevră”, comentează dascălii în grupurile de pe rețelele de socializare.
„Să lupte pentru noi cum luptă sindicatul din poliție sau din sănătate. Când sunt doar speculații liderii de sindicat din poliție deja cer audiente la guvern, ai noștri niciodată nu pot nimic, nu obțin nimic. Polițiștii sau personalul medical nici nu trebuie să facă greva că totul se rezolva, oare la noi de ce nu s-a putut niciodată?”, își ceartă profesorii liderii de sindicat.
„Liderii îmi displac, dar problema e la noi, nu la lideri. Magistrații au fost în stare să boicoteze toate procesele, noi nu am fost în stare de așa gest. Iar dacă faci un sondaj prin școli observi că nu ai 50% pentru greva”, continuă discuțiile în online. „Este momentul de o grevă generală, cu lacătul pus pe toate unitățile de învățământ!”, se indică și soluții.
Iar sindicatele au reacționat în sfârșit, miercuri, 21 ianuarie 2026, printr-un comunicat comun lansat de Federația Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI) și Federația Sindicatelor din Educație „SPIRU HARET” prin care acuză Guvernul României de „dezorganizare accelerată a învățământului preuniversitar”.
Sindicate: „Subfinanțarea a devenit o politică permanentă”
Cele două federații din învățământul preuniversitar acuză că prin măsurile de austeritate impuse prin Legea nr. 141/2025 sistemul de învățământ a fost trimis într-o criză gravă.
„În plin proces de elaborare a planurilor de școlarizare pentru anul 2026-2027, primim semnale alarmante din întreaga țară privind reducerea drastică a numărului de clase de gimnaziu și liceu, inclusiv în mediul urban. Această situație este consecința directă a creșterii forțate a efectivelor de elevi la clasă, măsură impusă exclusiv pentru a reduce cheltuielile bugetare, ignorând impactul negativ asupra beneficiarilor primari. Aplicarea Legii nr. 141/2025 a determinat supraaglomerarea generalizată a claselor, cu efecte negative, directe și imediate, asupra calității actului educațional. Există deja școli în care efectivele depășesc 32 de elevi/clasă. Măsurile vor avea consecințe grave”, semnalează sindicatele.
Din anul școlar viitor mai dispar 2.000 de posturi, estimează sindicatele, doar ca urmare a reducerii numărului de clase/grupe, prin creșterea numărului de elevi la clasă.
„Inspectoratele școlare și unitățile de învățământ sunt obligate să aplice măsuri restrictive, fără nicio soluție pentru protejarea beneficiarilor primari și a personalului didactic. Cadrele didactice resimt o stare de nesiguranță profundă, iar comunitățile educaționale se confruntă cu un climat de tensiune și incertitudine. În tot acest proces, elevul a fost complet absent din calculele decidenților, deși el este primul care resimte efectele supraaglomerării, ale instabilității și ale lipsei de continuitate educațională. Situația este agravată de existența unei conduceri provizorii la Ministerul Educației și Cercetării, într-o perioadă în care trebuie adoptate decizii responsabile, predictibile și fundamentate”, mai menționează sindicatele în comunicatul citat.
Guvernul României continuă să aloce un buget insuficient pentru educație, mult sub nevoile reale ale sistemului, tratând acest domeniu „ca pe o zonă de sacrificiu bugetar”, insistă sindicatele, acuzând că „subfinanțarea a devenit o politică permanentă”, iar școlile sunt forțate să funcționeze fără resursele necesare pentru a asigura un învățământ de calitate.
Patru solicitări către Guvern
Subfinanțarea sistemului de educație va mai permite doar supraviețuirea, nu se mai poate vorbi de performanță, spun sindicaliștii, avertizând că prin alocările insuficiente se anulează perspectiva de dezvoltare. Cele două federații au lansat și patru solicitări către guvern:
- abrogarea de urgență a prevederilor din Legea nr. 141/2025 care au condus la reducerea numărului de clase, la supraaglomerarea acestora și la creșterea normei didactice;
- oprirea politicii de reducere a posturilor din învățământul preuniversitar;
- creșterea alocării bugetare pentru educație, în acord cu importanța strategică a acestui domeniu;
- reluarea dialogului social real cu organizațiile sindicale reprezentative în învățământul preuniversitar.
„Respingem ferm abordarea prin care educația este tratată ca instrument de acoperire a deficitului bugetar și sacrificată pentru a compensa dezechilibre create în alte zone ale guvernării. Dacă Guvernul României va continua pe această direcție, FSLI și FSE „SPIRU HARET” vor intensifica acțiunile de protest, utilizând toate formele legale pentru apărarea drepturilor angajaților și a dreptului copiilor la educație. În plus, îi reamintim domnului Președinte, Nicușor Dan, că au trecut peste două luni de când trebuia să aibă loc o întâlnire cu reprezentanții organizațiilor sindicale pentru a i se prezenta situația din sistem în urma măsurilor anti-educație promovate de Guvernul Bolojan”, mai arată sindicaliștii.
În județe, sindicatele au declanșat deja procedura de consultare a membrilor de sindicat în privința formelor de protest pe care să le adopte dacă solicitările lor vor rămâne fără răspuns. Rezultatul consultării ar urma să fie disponibil către sfârșitul lunii, însă declanșarea grevei generale într-un alt moment decât simulările examenelor naționale sau chiar cel al susținerii examenelor nu va aduce altceva decât o economie la buget fără să li se ia în calcul revendicările, cred profesorii, pentru că pe perioada grevei contractele profesorilor sunt suspendate.
Dirigenția nu va deveni „obligație de catedră”
Comunicarea deficitară, asta și în contextul interimatului prelungit la conducerea Ministerului Educației, a lăsat locul multor zvonuri care circulă printre profesori. Unul dintre acestea este creșterea normei didactice la 24 ore (de la 20 în prezent). O astfel de măsură este imposibil de adoptat, este de părere secretarul general al FSE Spiru Haret, și președinte al Sindicatului din Învățământul Preuniversitar Olt, Ionel Barbu.
„A fost dezastru când s-a mărit norma cu două ore. Vă dați seama ce ar însemnna să crească norma cu încă patru ore? Dacă anul trecut, prin creșterea normei cu două ore, au dispărut peste 15.000 posturi, ar însemna încă 30.000 posturi. Niciodată nu a existat discuția”, a comentat Barbu, pentru „Adevărul”.
Un alt zvon fără suport în realitate ar fi cel potrivit căruia dirigenția ar urma să devină obligație în norma de bază. Confuzia a apărut, crede președintele SIP Olt, din faptul că în noile planuri cadru pentru liceu „Consilierea și orientarea” apare ca disciplină în trunchiul comun, de unde interpretarea că va intra în norma de bază și cadrul didactic nu va mai primi 10% pentru activitățile de dirigenție.
„Consilierea și orientarea, care apar acum în noul plan cadru, la clasa a IX-a, deocamdată, dar va fi și în anii școlari viitori, la clasele a X-a, a XI-a și a XII-a, va avea același statut din punct de vedere al încadrării și al plății cu dirigenția. Nu va fi niciun fel de deosebire”, a precizat Barbu.
„Practic sunt pedepsiți profesorii cu grade didactice”
Pe de altă parte, anularea normei de hrană și a tichetelor de vacanță pentru salariații din învățământ care încasează peste 6.000 lei lunar este o certitudine. Măsura afectează întreg sectorul bugetar, ceea ce nu „îndulcește” însă opiniile dascălilor, care se simt, astfel, sancționați pentru faptul că au fost preocupați să parcurgă toate etapele avansării în carieră, ajungând la venituri care depășesc plafonul impus.
„Când te gândești că la companiile private angajații primesc bonuri de masă în valoare de 40-45 de lei pe zi… Ori profesorii petrec mai puțin timp la serviciu și de aceea ar trebui să ne mulțumim cu ce avem”; „În România educata ni se spune să nu facem bullying, însă bullying-ul și discriminarea încep din rândul mai marilor! Ce vină are colegul care are vechime și grade didactice să i se taie norma de hrană? El nu mai mănâncă sau statul îl baga la dietă? Ca să nu mai spunem că suma era infima comparativ cu prețurile actuale! Cu ce mă încurajează pe mine statul să îmi dau gradele didactice, sau să mai rămân în învățământ? (...) De ce pensiile speciale nu se taie, indemnizațiile parlamentarilor etc? Pentru că ei votează împotrivă, pe când noi intram umili la ore, că deh, vine examenul și nu trebuie sa piardă copilul? Ne meritam soarta, pentru că greva de acum câțiva ani ne-a dat ce am cerut, doar că pe o perioada scurtă de timp! Eu mă gândesc tot mai serios să mă reprofilez, că simt că această meserie nu îmi mai face cinste și nici respectată nu mai este de către copiii care au doar drepturi, nu și obligații”; „Ce facem? Înghițim și mulțumim pentru masă?”; „Ar trebui să se țină seama de venitul pe membru de familie. 6.000 lei poate fi mult sau puțin. Mult pentru o persoana singură, dar puțin la o familie cu 2 copii și un total de 10.000 lei venitul per familie”; „Practic sunt pedepsiți profesorii cu grade didactice”; „Am colegi care nu au avut dirigenție până acum. În momentul în care au luat dirigenție au pierdut norma de hrană. Așa ne trebuie dacă vrem să muncim!”, sunt câteva dintre reacțiile profesorilor în grupurile de pe rețelele de socializare.
Se încarcă comentariile...
