Apa trece?

Ploile au avut debite istorice, anunta hidrologii. Dumnezeu nu bate cu parul, ne-a trimis viitura sa ne spele de pacate, cred cei mai in varsta. In aprilie, cand au venit apele, autoritatile au fost

Ploile au avut debite istorice, anunta hidrologii. Dumnezeu nu bate cu parul, ne-a trimis viitura sa ne spele de pacate, cred cei mai in varsta. In aprilie, cand au venit apele, autoritatile au fost surprinse iar opinia publica a reactionat cu manie. Dupa ce puhoaiele au lovit si in est si in sud si in inima tarii, dupa ce i-au hartuit luni in sir, oamenii nu mai au forta nici sa se manie. Si pe cine sa acuzi? Firmele pesedistilor, gasite in culpa prin iunie, au fost chemate in august sa repare digurile. Autoritatile au mai invatat cate ceva, la fiecare noua confruntare s-au miscat mai repede dar tot degeaba. Cand se poate vorbi de ,Marea Romania", e greu sa ceri cuiva sa o sece cu sacaua pompierilor. TAB-urile merg, cum merg: doua salveaza si doua le cara, la stanga, barcile n-au motor, iar podurile militare sunt de unica folosinta - rezista la o singura ploaie. Sa te superi pe natura, sa te resemnezi? Deja o firma face reclama la sfarsitul lumii: cumperi acum, platesti la anul, daca intre timp vine Apocalipsa ai dat si tu o teapa. Dupa seceta din 2003, am avut un an de ragaz. Specialistii semnalau, atunci, ca e nevoie de impaduriri si de renaturarea luncii raurilor. Padurile ar retine apa in exces si ar creste umezeala, la vreme de seceta. Luncile ar putea constitui rezervoare de apa sau zone- tampon, care sa preia viitura, dupa caz. Speriati de dezastru, romanii s-au pus pe treaba. Padurile au fost plantate cu gaterul, in TIR-uri, iar in lunci s-a construit si mai abitir, ca doar era campanie electorala. Intelepciunea populara spune ca apa trece, raman pietrele pe care nu le-a luat balastiera. Ce ne facem daca apele nu vor trece ci vor ramane aici, ca in Olanda? Elvetia isi impacheteaza ghetarii in staniol, ca pe ciocolata, sa nu-i topeasca incalzirea globala. In 20 de ani, se fac apa si jumatate din gheturile arctice. Si daca s-ar umple doar oceanele, inca n-ar fi nimic, dar iata ca intai se umfla cate un nenorocit de parau si o ia la vale spre oceane, cu cate o casa de chirpici si, Doamne fereste, cu oameni. Cum o vrea Dumnezeu, ca bani de investitii nu sunt, spun autoritatile. Minciuni! Renaturarea Luncii Dunarii era evaluata la 200 de milioane de euro. Pentru un program de protectie litoralului, specialistii Apelor Romane aveau nevoie de 300 de milioane. Hartile de risc sau perdelele forestiere au si ele nevoie de finantare. De unde? Uniunea Europeana ar putea acoperi o mare parte din necesar, daca ar exista proiectele si in institutiile romanesti s-ar gasi profesionalismul si seriozitatea necesare. Bugetul de stat ar fi o a doua sursa, prin redirijarea fondurilor. Apararea, de pilda, cerea fix 200 milioane pentru a cumpara avioane noi din America. Utile, nu zic nu, dar sa le cumpere cu flotoare, in loc de roti, ca aeroporturile vor fi sub ape, daca nu se fac diguri. Bani se pot lua si de pe piata. Capitalul balteste in marile centre financiare ale Europei, gasindu-i-se cu greu plasamente pentru ca acolo s-a cam construit tot ce era de construit, de la catedrale la poldere. Fata de anii '90, cand Romania se chinuia sa obtina credite, acum se bat finanatatorii sa i le ofere. Singura bariera este FMI, care nu ne permite depasirea plafonului de indatorare stabilit de Washington. Iar certificatul de buna purtare de la FMI ne este necesar la Bruxelles. Intr-adevar, e un risc pentru ei, sa luam creditul acum si sa ramanem cu datorii dupa sfarsitul lumii, la fel ca in reclama. Dar tot mai multe sanse sunt sa ramanem cu certificatul in mana si cu toate podurile rupte de ape.