Apa sfințită, motivul unui nou scandal în Biserică. Sociolog: „ÎPS Teodosie prezintă o imagine absolut caricaturală a BOR”

Război în Biserica Ortodoxă de la agheasmă după ce Înalt Prea Sfințitul Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului, a anunțat că fumătorii și femeile aflate la menstruație nu au voie să bea apa sfințită de Bobotează. Purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu, dar și alte fețe bisericești contrazic însă teoriile arhiepiscopului. La rândul lor, sociologii atrag atenția că mesaje precum cele transmise de Teodosie îi îndepărtează pe mulți de Biserică.

Agheasma - noul motiv de scandal în BOR - Foto Arhiva

Fumătorii și femeile aflate la menstruație nu pot bea Agheasma mare – apa sfințită de Bobotează. Ba mai mult, primii nu pot lua agheasmă „nici mare, nici mică, nici anafură” pentru că sunt mai rău ca păgânii. Aceasta este o nouă declarație controversată a ÎPS Teodosie, Arhiepiscopul Tomisului.

Și, așa cum era de așteptat, a primit reacții dure. Primul care a reacționat a fost purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române (BOR), Vasile Bănescu, care a transmis că și cei „care se luptă cu o patimă au nevoie de ajutorul lui Hristos” și că „fiziologia nu este sinonimă cu necurăția”.

„Cei care, afectați grav de ideologiile cristofobe, numesc în derâdere creștinismul, creștinopatie, primesc un nesperat și consistent ajutor de la cei care, în nebunia idolatrizării ignoranței lor inclusiv teologice, trântită zgomotos pe taraba ritualismului, îl trimit pe fumător în iad, pe femeia cu fiziologie normală afară din biserică și pe ambii cât mai departe de Agheasma mare și mică. Nespunându-se nimic despre păcate cu adevărat strigătoare la cer și împotriva firii, urgențe duhovnicești de gradul 1 perfect reale. Ca și cum cel luptat de o patimă nu ar avea nevoie de ajutorul lui Hristos și al nostru, ca și cum fiziologia ar fi sinonimă cu necurăția sau agheasma cu Sfânta Împărtășanie”, a scris purtătorul de cuvânt al BOR pe Facebook.

Câteva ore mai târziu, Teodosie l-a atacat dur pe Bănescu. „Juisarea intelectualist-utopică pe gama redusă a unei terminologii (inclusiv teologice) «de budoar» este principala sursă de încurajare a ideologiilor cristofobe, având în subsidiar, desigur, și «ignoranța inclusiv teologică, trântită zgomotos pe taraba ritualismului religios». Această săritură donquijotescă, plină de zel iacobin (ilar și defazat istoric), la gâtul unui ierarh al Bisericii care își îndeplinește – cu inevitabilele limite personale, însă cu onestitate – datoria păstorească, pe linia trasată de Sfânta Scriptură, de Sfinții Părinți și de colecția canonică a Bisericii și care nu trimite pe nimeni în iad pentru că fumează, nici nu exclude din biserică «femeia cu fiziologie normală» (așa cum apare în «comunicatul» talentatului domn Bănescu), ci doar reamintește societății grăbite în care ne ducem viețile că Biserica are rânduieli care nu se pot schimba după capriciile modei, se dovedește, din nou și din nou, una nefericită, călcătoare, nepermis de des, a principiului: «Orice împărăţie care se dezbină în sine se pustieşte, orice cetate sau casă care se dezbină în sine nu va dăinui» (Matei 12, 25)”, se arată într-un comunicat al Arhiepiscopiei Tomisului.

Cât de riguros ar trebui să urmăm canoanele Bisericii

Preoții consultați de „Adevărul” spun că declarațiile Arhiepiscopului Tomisului sunt exagerate și că dacă ar trebui să urmăm canoanele atât de riguros, jumătate din populație nu ar trebui să ia agheasmă, pentru că are vicii. Amintim că apa sfințită se ia opt zile după Bobotează, pe stomacul gol.

În ceea ce privește afirmația potrivit căreia femeile aflate la menstuație sunt „într-o perioadă de necurăție”, fețele bisericești amintesc că astfel de caracterizări au fost depășite în urmă cu multe decenii.

„Și astăzi mai sunt locuri unde se spune că femeile nu au voie să intre în biserică în perioada menstruației. Acest lucru era valabil în trecut, atunci când nu existau mijloace de igienă, pentru a se evita «murdărirea» lăcașului de cult cu sânge. Acest lucru nu mai este valabil în zilele noastre, când există atâtea metode de protecție. Menstruația arată că femeile pot avea copii, iar fără procreere nu ne-am mai înmulți”, amintesc preoții.

Aceștia mai subliniază că preoții duhovnici se deosebesc de cei călugări. De aceea, călugării pot interpreta normele bisericești într-un mod mai riguros decât cei care au o familie și trăiesc în mijlocul societății. Multe dintre discuțiile în contradictoriu apar și din această cauză, spun ei.

Biserica are nevoie de un update

Chiar dacă normele canonice impun anumite reguli, Biserica ar trebui să arate mai multă deschidere către societatea în mijlocul căreia trăiește: „O Biserică vie este o biserică plină de credincioși, altfel devine muzeu”, a subliniat unul dintre preoți.

„Am scris o glumă acum jumătate de an: S-ar putea să aflăm peste câțiva ani că Teodosie este plătit de cercuri progresiste din Europa de Vest și din America. El prezintă o imagine absolut caricaturală a BOR, exact imaginea creștinismului așa cum și-l imaginează în glumă, cu haz, ateii militanți. Creează o imagine atât de proastă creștinismului și Bisericii Ortodoxe Române în special, încât face un mare deserviciu. Dacă aș vrea să reduc rolul Bisericii, aș face cât se poate de publice declarațiile lui Teodosie pentru că sunt mulți oameni care nu sunt nici creștini foarte hotărâți, nici atei, iar această imagine a Bisericii repugnă. De aceea întotdeauna vine în contrapartidă Patriarhia, care are o perspectivă mult mai moderată și mult mai pragmatică”, a reacționat și sociologul Barbu Mateescu.

În același timp, arată expertul, este foarte greu pentru Biserică să se adapteze la societatea modernă.

„Oamenii care sunt credincioși în România, în sensul autentic, care merg la biserică, țin posturile, sunt foarte aproape de comportamentul indicat de Teodosie sunt foarte puțini și știu că sunt o minoritate. Aceștia pot dezvolta un sentiment de frustrare, nu neapărat față de atei, ci față de alți oameni care spun că sunt credincioși, dar nu sunt atât de riguroși. Există oameni care simt nevoia de mai multă disciplină, ordine, severitate apropo de ceea ce înseamnă să fii creștin. Ei pot fi încurajați de declarațiile lui Teodosie”, explică sociologul.

Dar acestea ar putea viza și oamenii din interiorul BOR în vederea alegerilor pentru un nou Patriarh. Și unii preoți cred că ÎPS Teodosie exagerează cu declarațiile pentru că vrea să atragă atenția, în eventualitatea unor alegeri.

„Atât Teodosie, cât și Patriarhul sunt într-un conflict al punctelor de vedere de foarte mulți ani. Cred că mesajele lui Teodosie nu sunt pentru credincioși, nici pentru necredincioși, ci pentru cler, și aici este vorba despre alegerea unui nou Patriarh. Este vorba despre niște mesaje pe care Teodosie le dă despre oamenii din Biserica Ortodoxă Română, care rezonează la ele, practic, le reamintește constant că acestea sunt valorile mele, aceasta este atitudinea mea apropo de modul în care trebuie să relaționeze BOR în legătură cu societatea”, a detaliat Barbu Mateescu.

Însă dacă Arhiepiscopul Tomisului devine vocea BOR, foarte mulți vor deveni atei, este de părere expertul.

„Dacă devine în viitor patriarh BOR o să avem în țara asta, cu o viteză foarte mare, 20% din populație creștini foarte hotărâți și atașați de Teodosie și 80% atei, oameni care o să-și dea seama că dacă ăsta e creștinismul, atunci eu sunt ateu. Lucrurile ar fi mai bine definite, dar nu neapărat mai bune pentru BOR, în mod clar”, a adăugat sociologul.

Cât de habotnici trebuie să fim când postim

Foarte mulți credincioși care respectă cu rigurozitate normele Bisericii „devin niște farisei”, mai comentează experții consultați de „Adevărul” o altă dispută des întâlnită între preoți. „Aceștia se leagă de cele mai multe ori de lucrurile mici, iar pe cele esențiale le pierd din vedere”, spun preoții.

Și dau exemplul postului. „Unii iau și postul foarte în serios și sunt de părere că nici măcar bucătarii sau mamele care fac mâncare celor mici nu ar trebui să guste produse animale când gătesc, însă aceasta este o exagerare, mai ales atunci când este vorba de meseria cuiva. Chiar dacă postul presupune să nu guști, nu este despre asta, cei care postesc riguros, habotnicii nu gustă niciodată. Dar postul nu înseamnă tăiere definitivă, este un exercițiu de voință, înseamnă abținere, una e să guști, alta e să te saturi”, explică aceștia.

Practic, arată fețele bisericești, postul limitat la mâncare este doar o cură medicală, acesta ar trebui însoțit de meditație, de fapte bune, de rugăciune.

„Deși unii preoți nu împărtășesc anumite persoane care nu țin post de mâncare, alții sunt mai blânzi și analizează lucrurile din altă perspectivă. Aceștia evaluează care sunt relațiile cu cei din jur, dacă persoana respectivă se căiește pentru greșelile pe care le-a făcut, dacă s-a rugat și pun accent pe învățăturile de bază ale creștinismului, adaptate vremurilor în care trăim”, precizează ei.

„Postul nu înseamnă lux, înseamnă o abstinență, să renunți la lucrurile care îți aduc plăcere”, a adăugat un preot.