Anul Nou evreiesc

Evreii din intreaga lume celebreaza sambata si duminica Anul Nou (Rosh Hashana, 5763), sarbatoarea care marcheaza inceputul celor zece zile de penitenta ce vor avea drept apogeu Yom Kipur (la 16

Evreii din intreaga lume celebreaza sambata si duminica Anul Nou (Rosh Hashana, 5763), sarbatoarea care marcheaza inceputul celor zece zile de penitenta ce vor avea drept apogeu Yom Kipur (la 16 septembrie). Dat fiind ca mozaicii respecta calendarul lunar, sarbatoarea a inceput vineri seara, o data cu aparitia primelor stele pe cer. Potrivit traditiei evreiesti, de Rosh Hashana, Dumnezeu incepe sa judece faptele oamenilor din anul care se incheie. Hotararea o va lua de Yom Kipur. De aceea se si numesc "zile infricosatoare". Inteleptii Talmudului imagineaza o scena petrecuta in ceruri, unde oamenii sunt "repartizat"i in trei incaperi: cea dintai pentru drepti, inscrisi imediat in Cartea Vietii; a doua pentru nelegiuiti inveterati, inscrisi in Cartea Mortii, si o a treia pentru oamenii obisnuiti, nici prea buni, nici prea rai, al caror destin este cantarit pana in ziua de Yom Kipur (Ziua Judecatii). Apogeul sarbatoririi de Rosh Hashana este marcat de sunetul sofarului (cornul de berbec), care - rasunand in timpul slujbei din sinagoga - i indeamna pe credinciosi sa se trezeasca, sa se intoarca spre sine si spre Dumnezeu, sa-si faca un examen de constiinta in lumina valorilor iudaice si sa se caiasca pentru pacatele lor.