Afganistan - prima tinta

La 7 octombrie 2001, dupa exact patru saptamani de la atacurile sangeroase impotriva Statelor Unite, Washingtonul declanseaza prima faza a razboiului international impotriva terorismului - campania

La 7 octombrie 2001, dupa exact patru saptamani de la atacurile sangeroase impotriva Statelor Unite, Washingtonul declanseaza prima faza a razboiului international impotriva terorismului - campania militara din Afganistan, care viza inlaturarea regimului taliban, aflat la putere la Kabul, dezmembrarea retelei teroriste Al-Qaida si neutralizarea conducatorului ei, Osama bin Laden. Bazandu-se pentru lupta la sol pe luptatorii afgani antitalibani din Alianta Nordului, SUA si aliatul lor fidel, Marea Britanie, declanseaza o intensa campanie de bombardare a tintelor militare talibane si a taberelor de antrenament Al-Qaida. Dupa cateva succese timide ale luptatorilor Aliantei Nordului, sprijinul aerian american si britanic isi spune cuvantul si fortele antitalibane cuceresc primul oras strategic, Mazar-i-Sharif situat in nord, pe drumul care uneste Afganistanul de vecinul sau, Uzbekistanul. Urmeaza alte orase importante ale Afganistanului: Jalalabad, capitala - Kabul, Kunduz - ultimul bastion taliban din nord, pentru ca dupa numai doua luni, ultimul si cel mai puternic fief taliban - Kandahar (sud) - sa fie predat fortelor antitalibane si luptatorilor din fortele speciale americane si britanice, participanti activi la actiunile din teren inca din primele saptamani ale campaniei aeriene. Razboiul nu se desfasoara fara incidente regretabile - un numar de civili greu de apreciat (din cauza mesajelor propagandistice emise de ambele tabere) sunt ucisi sau raniti in bombardamentele aliate si in actiunile militare ale Aliantei Nordului. Dupa eliminarea politica a talibanilor odata cu caderea Kandaharului, SUA si Alianta Nordului isi indreapta atentia asupra retelei Al-Qaida distrugand toate taberele de antrenament si vastele complexuri de pesteri pe care adeptii lui bin Laden le foloseau, ca ascunzatori, in special in zona Tora Bora. In ciuda eforturilor militare, atat Osama bin Laden cat si liderul talibanilor, mullahul Mohammed Omar, raman in libertate, nici o informatie precisa despre soarta lor sau despre locul in care se ascund nefiind confirmata pana astazi. La 5 decembrie 2001, viitorul politic al Afganistanului dupa talibani este hotarat la Bonn, in Germania, unde liderii Aliantei Nordului si ai altor factiuni etnice, politice sau religioase afgane numesc un guvern interimar condus de Hamid Karzai. In acelasi timp, tarile donatoare se reunesc la Tokyo si promit un ajutor de 3 miliarde de dolari pentru reconstructia Afganistanului. Stabilitatea iluzorie a proaspatului guvern si pungile de rezistenta organizate de ramasitele armatei talibane si ale Al-Qaida impun trimiterea de catre ONU a unei forte internationale de mentinere a pacii, in timp ce SUA si Marea Britanie continua vanatoarea teroristilor. Primele contingente ale Fortei Internationale de Stabilizare din Afganistan (ISAF) sosesc la Kabul in luna ianuarie 2002. Intre ele se numara si un pluton de politie militara si un numar de ofiteri de stat major ai Armatei Romane. Ei vor fi urmati in iulie de un intreg batalion de infanterie (405 soldati) romanesc care va participa alaturi de americani, canadieni si britanici la operatiunile de lupta propriu-zise din zona Kandaharului. Urmatoarea etapa - Irakul Cele trei tari din Axa Raului poseda sau intreprind cercetari pentru dezvoltarea de arme de distrugere in masa: chimice, biologice, nucleare. In viziunea Casei Albe, in momentul de fata, dintre statele care alcatuiesc "Axa Raului" primejdia cea mai mare o reprezinta Irakul, al carui guvern a expulzat, in 1998, inspectorii internationali, putandu-si astfel relua programul de refacere a arsenalelor sale distructive. "Nu putem lasa Bagdadul sa dezvolte arma nucleara", afirma presedintele Bush, care este gata de o interventie militara pentru inlaturarea lui Saddam Hussein. Exista si un alt motiv: tatal sau nu a dus pana la capat razboiul din 1991 impotriva Irakului si fiul vrea acum sa sfarseasca treaba inceputa de Bush senior. Pe de alta parte, Washingtonul se prevaleaza de faptul ca seful grupului de teroristi kamikaze care au savarsit atacurile de la World Trade Center si Pentagon, Mohammed Atta, s-ar fi intalnit la Praga cu un reprezentant al Bagdadului, desi nu exista dovezi concrete ale implicarii directe a regimului irakian in aceste atentate. Aliatii europeni, lumea musulmana, Rusia si China - impotriva Spre deosebire insa de razboiul din 1991, cand America a reusit sa stranga in jurul sau o vasta coalitie, insumand nu numai pe aliatii ei europeni, ci si, practic, totalitatea tarilor arabe din zona, de data aceasta, lumea araba si in general musulmana se impotriveste categoric unei interventii militare antiirakiene, iar, cu exceptia Marii Britanii si in parte a Italiei, tarile vest-europene manifesta rezerve dintre cele mai serioase, presedintele francez Chirac si cancelarul german Schoeder avertizand asupra primejdiei ca o asemenea interventie ar putea duce la destramarea aliantei internationale impotriva terorismului, constituita dupa atentatele de la 11 septembrie. Rusia si China au exclus cu desavarsire ideea unei interventii. Reticente exista chiar si in sanul unor oficialitati americane. Ca o ultima concesie facuta celor care au rezerve, presedintele Bush pare a fi acceptat sugestia premierului Blair de a se adresa Irakului, sub forma unei rezolutii a Consiliului de Securitate a ONU, un ultimatum, pentru a permite in decurs de patru pana la sase saptamani revenirea inspectorilor internationali, urmand ca in rastimp de sase luni sa-si lichideze toate armele de distrugere in masa.