Afacerea "Extensiv", plătită din jaful BRD

Iranianul Paul Valută, aflat în arest preventiv la Timişoara, în cazul jafului de la BRD vrea să lase Universitatea Craiova fără stadionul pe care fotbaliştii îşi dispută meciurile, "Ion

Iranianul Paul Valută, aflat în arest preventiv la Timişoara, în cazul jafului de la BRD vrea să lase Universitatea Craiova fără stadionul pe care fotbaliştii îşi dispută meciurile, "Ion Oblemenco" aflându-se în renovare. Paul Valută ar cumpăra stadionul Extensiv cu bani din jaful de la BRD.

Arena de patru hectare a bazei sportive Extensiv din Parcul Romanescu ce valorează peste 7 milioane de euro, a fost vândută de către TCIF SA Craiova cu un preţ de şase ori mai mic, lui Valută, după ce iniţial fusese vândută controversaţilor fraţi Mihăilescu. Potrivit unor surse judiciare, în volumul IV al dosarului BRD se face trimitere la afacerea Extensiv, în sensul că ultima plată făcută de Paul Valută către vânzătorul stadionului ar fi provenit din jaful bancar de la sfârşitul lunii februarie, când o funcţionară a BRD Craiova, a sustras 2,16 milioane de euro, cu ajutorul unor complici coordonaţi de Valută.

Bătălia imobiliară

Dincolo de cămătăria glorioasă în sistem "dobândă la dobândă", omul de afaceri iraniano-suedez Farid Jahari, zis Paul Valută şi-a încercat norocul şi pe terenul loviturilor imobiliare. În timp ce TCIF Craiova şi SC Extensiv SRL, firma fraţilor Mihăilescu, se judecau, disputindu-şi dreptul de proprietate asupra stadionului şi a terenului aferent în ecuaţia afacerii intră Paul Valută.

TCIF SA Craiova, fosta deţinătoare a bazei sportive din parcul Romanescu, l-a împroprietărit pe Paul Valută cu pământul vândut acum zece ani fraţilor Mihăilescu. Valută a speculat un litigiu de 50.000 de dolari între SC Extensiv şi SC TCIF SA şi a forţat uşa fostei întreprinderi comuniste. Terenurile de tenis erau numai bune de vânzare, pentru a deschide culoar de înşfăcare a stadionului şi a împrejurimilor însumând aproape patru hectare de pământ neexploatate. Obiectivul are o valoare imobiliară de peste 7 milioane de euro, iar iranianul a pus în joc 520.000 de dolari. Astfel, în 2006 TCIF vinde drepturile litigioase firmei J&H Company, controlată de Valută.

Mihăileştii au plătit şi pământul mincinos

În 1998, pe vremea când erau supranumiţi "fraţii Ţuică", Nicu şi Eugen Mihăilescu au cumpărat baza sportivă din parcul Romanescu, minus terenurile de tenis. 976.000 de dolari pentru 42.395 mp, incluzând aici TVA-ul vechi, de 22%. Plata la trei ani, cu 22.000 de dolari rată lunară. Patronii de la Extensiv au plătit orbeşte până la un moment dat, când au aflat că suprafaţa era cu aproape 3000 de mp mai mică decât cea din contract. Fraţii opresc viramentele şi cer vânzătorilor o măsurătoare cadastrală. Experţii confirmă lipsa de teren şi Mihăileştii sunt înregistraţi la Cartea Funciară cu 39.641 de mp în proprietate.

Moment în care TCIF se face că ridică din umeri şi, cu frisoane penale, consimte la o scădere a preţului tranzacţiei. Se semnează un proces verbal de predare-primire cu Extensiv, în care împricinaţii îşi pun cenuşă-n cap şi soluţia curge limpede: "Cu privire la diferenţa de 39.641 mp măsurată cu ocazia predării, reprezentanţii celor două părţi convin că aceasta are o valoare totală de 51.967, 98 USD fără TVA, sumă ce va fi avută în calcul la achitarea ratelor contractuale şi va diminua corespunzător valoarea terenului şi a obligaţiei de plată a cumpărătorului". Aşa arată afacerea în cifre.

Blat penal

Mihăileştii reiau în ianuarie 2000 plăţile lunare către TCIF. Banii circulă curat prin conturile trustului până cînd directorul Apostol decedează subit şi este înlocuit de un anume Rădulescu, care vine să aplice cumpărătorului "Extensiv" un tratament aritmetic invers faţă de noul contract moştenit. În loc să scadă 51.967, 98 de dolari din 976.000, cum i se arată cu dovadă cadastrală, el îi adaugă. Ademeneşte un contabil de la Extensiv la o resocoteală, pe genunchi, a patrimoniului din parcul sportiv şi face din minus, plus cinzeci şi ceva de mii de dolari.

Fraţii Mihăilescu au plătit 933.766 de dolari pe baza sportivă, ultimii bani fiind viraţi pe 5 septembrie 2003. Rădulescu ar fi vrut câteva zeci de mii mai mult, şi pentru cei 3000 de mp inexistenţi. Numai că Mihăileştii au preferat să trimită suma litigioasă de 51.967, 98 de dolari sub ciocanul judecătorilor.

În joc intră iranianul Paul Valută. Acesta le-a atacat fraţilor Mihăilescu averea din parc când aceştia se aflau în dosul gratiilor, pentru nişte rambursări de TVA pe care procurorii nu le-au putut susţine în instanţă. Pe 30 martie 2006, cămătarul Valută cumpără de la TCIF terenurile de tenis din parcul Romanescu, dar şi "drepturi litigioase" în suprafaţă de 42.395 mp, adică stadionul şi terenurile dimprejuru-i vândute fraţilor Mihăilescu în 1998. Prima bucată cu 260.000 de dolari, cealaltă, de trei ori mai mare, cu tot atâţia bani.

Justiţia i-a dat peste nas lui Valută

Tribunalul Dolj a constatat dreptul de proprietate al fraţilor Mihăilescu asupra bazei sportive din parcul "Romanescu", respingând totodată cererea de intervenţie în proces a lui Paul Valută, care a căutat să se strecoare la bară în rol de cumpărător al aşa-zisei creanţe de 51.967, 98 de dolari. TCIF a făcut recurs pe mâna lui Valută, iar acesta, din arestul IJP Timişoara, le transmite Mihăileştilor că nu a pierdut niciodată la Curtea de Apel Craiova.