Adio, tabără la Năvodari?

Uraniu şi cesiu, la malul mării. În vara lui 2007 specialiştii avertizau că în haldele de fosfogips de la fostul Combinat de îngrăşăminte chimice Năvodari, conţinutul de uraniu şi

Uraniu şi cesiu, la malul mării.

În vara lui 2007 specialiştii avertizau că în haldele de fosfogips de la fostul Combinat de îngrăşăminte chimice Năvodari, conţinutul de uraniu şi cesiu era de 10-12 ori mai mare decât nivelul admis. Confirmarea a venit zilele trecute.

Controalele Consiliului Naţional pentru Controlul Activităţilor Nuclerare (CNCAN) nu au infirmat aceste şocante rezultate, iar specialiştii au identificat "o situaţie potenţială de expunere cronică la radiaţii ca urmare a activităţilor din trecut".

Proprietarii haldelor, italienii de la SC Marway Fertilchim SA, au fost somaţi să izoleze urgent batalurile de fosfogips, să folosească metodele de acoperire a acestora, să instaleze panouri de avertizare asupra riscurilor pentru sănătatea populaţiei şi să efectueze o analiză de securitate radiologică, până la data de 15 aprilie a.c. S-a dispus, de asemenea, efectuarea unei monitorizări atente a radioactivităţii factorilor de mediu şi o estimare a dozei de radiaţii încasate de populaţie.

Casele ajung lângă zona-tampon

Oraşul Năvodari aşteaptă acum, cu sufletul la gură, repetarea măsurătorilor, dar este evident că şocul acestei descoperiri va afecta şi activitatea taberei de copii, aflată în apropiere. Tabăra, administrată de societatea sindicală SIND România, se întinde pe cca 130 de hectare, din care 20 de plajă, în segmental "Năvodari 1" a litoralului.

Prin poziţionarea sa, ea este ameninţată acum nu doar de "experţii imobiliari" ai administraţiei locale, dar şi de o potenţială uriaşă sursă de radioactivitate. Contactat, primarul oraşului Năvodari, Tudorel Calapod, ne-a declarat că se doreşte crearea unei zone-tampon de protecţie pentru bataluri. "Nu cred că poate fi afectată tabăra! La Fertilchim, două bataluri sunt acoperite, unul singur rămâne periculos! Am cerut la Prefectură crearea unui Comandament pentru gestionarea situaţiei!", ne-a declarat edilul-şef.

Calapod a mai spus că în miezul acestui scandal ar putea fi şi "interese economice", dar a refuzat să le denumească.

Grav este faptul că ingineriile cu terenuri, practicate inclusiv de unii funcţionari ai Primăriei, au permis anterior, extinderea cartierului "Stadion" până aproape de bataluri şi limitarea, astfel, a zonei-tampon. "Pe vremea primarului Dobre, dincolo de Stadion s-au construit case fără autorizaţie de construcţii şi au fost racordate ilegal la curent electric cu firma unui anume Meiroş.

Aşa, casele s-au întins repede, afectându-se zona-tampon, care trebuia să separe Tabăra şi oraşul de bataluri şi n-a mai fost făcută!" ne-a declarat o sursă din zonă. De asemenea, perdeaua forestieră, şi aşa subţire, aflată lângă Fertilchim, a fost devastată în timp. Tabăra de copii Năvodari a fost înfiinţată în anul 1959, pe un amplasament situat pe malul Mării.

Aici au venit zeci de mii de copii din ţările fostului bloc comunist răsăritean şi din România, pentru petrecerea vacanţelor. După Revoluţie, aici au sosit preponderant copii români sau din Republica Moldova. De-a lungul timpului, mai multe Decrete de Stat şi Hotărâri ale Consiliului de Miniştri au confirmat interesul statului comunist pentru această investiţie de proporţii.

Spre exemplu, în septembrie 1969, sub semnătura preşedintelui Consiliului de Stat, Nicolae Ceauşescu, Uniunea Generală a Sindicatelor din România, UGSR, primea cu titlu de folosinţă gratuită pe perioadă nedeterminată, o suprafaţă de 463.000 mp situată în oraşul Năvodari, dar aparţinând municipiului Constanţa.

După momentul '89, patrimoniul UGSR a fost preluat de un bloc de confederaţii sindicale format din CNSLR- "Frăţia", Cartelul Alfa, CSDR şi Blocul Naţional Sindical, care a înfiinţat în 1992 alături de Asociaţia Naţională a Caselor de Cultură, societatea SIND România SRL. Această societate gestionează inclusiv Tabăra de copii de la Năvodari.