Actorul şi televiziunea

George Alexandru

Nici săptămâna asta nu voi vorbi prea mult de televiziune, decât din punct de vedere al unui alt subiect important şi cald. Sunt un vechi şi bun cunoscător, zic eu, al sportului în general şi în special al fotbalului, privesc, mă uimesc, plâng şi râd la meciurile echipelor naţionale şi în special la cele ale echipei Dinamo.
Mai nou, internaţional, am căpătat un "tic" pe care aş vrea să-l păstrez cât mai mult, zâmbetul, bucuria şi satisfacţia, ceea ce nu pot să spun când mă gândesc la competiţiile interne, mai ales cele de fotbal. De unde văd în meciurile internaţionale nişte boieri, nişte prefesionişti, sportivi şi spectatori implicaţi şi dăruiţi, când e vorba de o competiţie internă mi-aş dori să inventez un medicament care să mă facă să nu mai fiu invidios pe cei imuni la acest microb al sportului. N-aş putea totuşi. Dar n-aş da totuşi sportul pe manele sau pe nişte lacrimi provocate în nişte aşa-zise filme fals cutremurătoare. Când văd atitudinea atât de dârză a bravei noastre jandarmerii împotriva huliganilor din tribune (din păcate căzând victime şi câţiva nevinovaţi, neimplicaţi şi pur şi simplu trecători pe stradă), îmi vine să stau numai în casă, chiar dacă nu am ce face. Şi, când îi văd, aceeaşi bravi jandarmi care se poartă frumos în faţa unor huligani mult mai periculoşi şi mult mai huligani care vin din afară şi din nişte ţări nu pot să spun foarte civilizate, şi care sunt conduşi de jandarmii noştri cu plecăciuni până la graniţă şi protejaţi să nu fie bătuţi de rudele celor pe care i-au băgat în spital. Propuneri nu obişnuiesc să dau pentru că nici măcar ce-mi propun mie nu-mi iese. Asta nu înseamnă că nu există propuneri. Îmi pare foarte rău că avem câteva emisiuni sportive aşa zis conduse de profesionişti, care au nişte dezbateri foarte blânde, de parcă ar mângăia un pui de găină să nu-i rupă gâtul despre astfel de evenimente. Dezbat cu atâta nonşalanţă aceste nemernicii şi mai mult de atât cred despre ei că sunt inventatorii şi posesorii totodată ai acestui fenomen, fotbal. Am spus că nu prea fac propuneri, dar aici îmi rup un pic legământul propunându-i unui domn, vechi şi puţin cu iz de mucegai, dar nu şi priceput, să-şi lase mai mult invitaţii care vin de la mare depărtare din ţară după câte o etapă să vorbească pentru că, chiar dacă domnia sa se supără (puţin îmi pasă), au mai mult de spus decât el cu aşa zisa sa experienţă Dacă era atât de priceput în ceea ce crede că este, nu pleca de la un post care are un rating foarte bun la altul la care, în locul emisiunii sale, ai prefera orice film de mâna a treia. Eu nu vreau să jignesc pe nimeni, să fiu bine înţeles, dar vârsta şi experienţa îmi permit să emit ipoteze de care singur mă fac răspunzător. Şi nu uitaţi că e ţara plină de tineri talentaţi care nu prea au loc de matusalemi. Cu dragoste. Jorjac.