Acordul cu SUA a avut aprobarea lui Iliescu si Nastase

Mircea Geoana ii face partasi pe cei doi la gafa care a contrariat Uniunea Europeana

Ieri, seful diplomatiei romane, Mircea Geoana, a acordat ziarului Adevarul urmatorul interviu: - Domnule ministru, cotidianul "New York Times" afirma, citand surse din Departamentul de Stat, ca Statele Unite au conditionat semnarea acordului garantand imunitatea militarilor americani in fata Curtii Penale Internationale de continuarea asistentei militare pentru tarile partenere. Sub asemenea presiuni a semnat Romania acordul asupra CPI? - Categoric nu. Nu am fost supusi la nici un fel de presiuni din partea SUA. Despre aceasta conditionare, care se bazeaza pe prevederile noii legi antiteroriste adoptate de Congresul SUA, am aflat abia ieri, citind "New York Times". - Romania a fost prima tara din lume care a semnat acest acord. De ce atata graba? De ce nu s-a amanat semnarea pana in septembrie, cand ar urma sa se adopte o pozitie comuna la nivel european? - Nu e vorba de nici un fel de graba. Este vorba despre o decizie luata sub presiunea timpului. In perspectiva apropierii momentului Praga, pentru care mai avem multe de facut, am incercat sa valorificam cat mai bine timpul care ne-a ramas pana atunci. Am lucrat cu motoarele in plin intr-o perioada pe care o consideram decisiva pentru Romania. In urma unei analize mature, am optat in mod exceptional in favoarea unei formule care ar putea, eventual, sa permita depasirea unui impas in relatia trans-atlantica. Solutia pe care am propus-o, desi aparent curajoasa, merge pe linia unui posibil compromis aflat deja in culise intre parteneri si aliati de pe cele doua maluri ale Atlanticului. Speram ca in luna septembrie sau mai tarziu se va ajunge la un compromis in aceasta chestiune. - Care va fi pozitia tarii noastre in cazul in care, in septembrie, Uniunea Europeana va adopta o declaratie de sprijin fata de CPI si va respinge propunerea americana privind acordarea imunitatii in fata Curtii pentru militarii americani? - Din informatiile pe care le detinem, pare mult mai probabila ajungerea la un compromis asupra CPI. Oricum, documentul pe care l-am semnat la 1 august este valid, din punct de vedere formal, si intentionam sa-l respectam. De altfel, militarii americani aflati pe teritoriul Romaniei au oricum imunitate, in virtutea acordului SOFA si a acordului bilateral de extradare. Urmatorul pas catre intrarea in vigoare a acestui acord cu Statele Unite este implementarea sa de catre Parlamentul Romaniei. - Purtatorul de cuvant al Comisiei Europene a acuzat Romania de "lipsa de loialitate" fata de Uniunea din care doreste sa faca parte. Cum comentati aceasta declaratie? - Mi se pare o afirmatie deplasata. Nu cred ca situatia poate fi judecata in termenii unui asa-zis conflict de loialitati intre obligatii ce deriva de la apartenenta Romaniei la Uniunea Europeana si la NATO. In realitate, este vorba despre o decizie matura si responsabila, care a pus in prim plan interesul strategic romanesc. Cel putin pana la integrarea formala in NATO si UE, intrebarea nu este daca suntem buni europeni sau buni euro-atlantici, sau daca punem NATO mai presus de UE sau invers. In asumarea deciziilor noastre de politica externa suntem pur si simplu pro-Romania. In momentul aderarii la Uniunea Europeana, ne vom asuma cu strictete toate actiunile care deriva din calitatea de membru al UE. Pana atunci insa, avem o oarecare libertate de actiune, si acest lucru a reiesit clar din consultarile pe care le-am avut cu reprezentantii presedintiei daneze a Uniunii referitoare la CPI. Partea europeana ne-a sugerat, daca este posibil, sa asteptam cu semnarea acordului pana la adoptarea unei pozitii comune la nivelul Uniunii si, daca este posibil, subliniez, sa ne raliem ei. Precizez ca a fost vorba despre o sugestie, si nu despre o cerere, si ca s-a lasat la latitudinea partii romane decizia finala. - Considerati ca aceste critici adresate Bucurestiului de la Bruxelles vor avea repercusiuni asupra procesului de integrare a Romaniei in UE? - Nu cred. Din convorbirea telefonica pe care am avut-o ieri cu presedintele Comisiei Europene, Romano Prodi, n-am avut aceasta senzatie. Cred ca acelasi lucru il va constata maine premierul Adrian Nastase, cand va discuta cu comisarul european pentru extindere, Gunter Verheugen. Si in viitor vom incerca sa mentinem acelasi ritm alert al negocierilor de aderare pe care l-am imprimat in ultima vreme si, de asemenea, acelasi dialog constructiv cu partea europeana. - In momentul de fata, care este prioritatea absoluta de politica externa a Romaniei: aderarea la NATO sau la UE? Daca aceste doua "directii" ar ajunge, la un moment dat, sa se contrapuna una celeilalte, in ce directie ati indrepta Romania, catre NATO sau catre UE? - Este deja o certitudine ca Romania va deveni in viitorul imediat parte a Aliantei Nord-Atlantice si in viitorul apropiat membru al Uniunii Europene, deci nu se mai poate pune problema unei alegeri. In acest context, amplele dezbateri legate de Curtea Penala Internationala, care produc vii discutii pe ambele maluri ale Atlanticului, au constituit o premiera pentru Romania. Romania a fost chemata sa decida, astfel, asupra unei teme importante, nu din postura cu care ne-am obisnuit, din pacate, aceea de etern candidat si aspirant la integrare, ci din aceea a unei tari avand o conduita de membru NATO in viitorul imediat, ca viitor membru UE in viitorul apropiat si ca detinatoare a unui parteneriat strategic intensificat matur si in dezvoltare cu SUA. - Premierul Nastase s-a delimitat, intr-un fel, de decizia semnarii acordului cu SUA si a dat de inteles ca nu a avut o evaluare exacta a implicatiilor unui asemenea gest. Sunteti "autorul moral" al acordului? Ati avut aprobarea Guvernului pentru semnarea lui? - Asa cum se procedeaza de obicei in asemenea situatii, propunerea avansata de ministerul de externe a fost analizata in cadrul CSAT, unde s-au operat anumite modificari in textul viitorului acord, modificari convenite, ulterior, cu partea americana. Textul final al documentului semnat cu Statele Unite a primit aprobarea premierului Adrian Nastase si a presedintelui Ion Iliescu.