415 km mai departe de Europa

Guvernul Romaniei a atribuit firmei americane Bechtel un contract de 2,5 miliarde dolari pentru a construi 415 km de autostrada intre Bors si Brasov. Uniunea Europeana a anuntat ca va incepe o ancheta

Guvernul Romaniei a atribuit firmei americane Bechtel un contract de 2,5 miliarde dolari pentru a construi 415 km de autostrada intre Bors si Brasov. Uniunea Europeana a anuntat ca va incepe o ancheta cu privire la modul in care a fost atribuit acest contract americanilor fara licitatie publica. Dupa scandalul adoptiilor internationale, Bruxellesul mai trimite astfel o racheta in guvernul de la Bucuresti, care incearca in acest an sa tina doi pepeni intr-o mana: sa castige alegerile si sa termine negocierile de aderare la Uniunea Europeana. Pe harta rutiera a Europei, disponibila astazi la orice benzinarie, reteaua de autostrazi a batranului continent se sfarseste brusc in Ungaria, la granita de vest a Romaniei. Iugoslavia sfaramata si Bulgaria sunt strabatute de aceste artere vitale ale dezvoltarii economice, civilizatiei si prosperitatii fara de care e absurd sa se vorbeasca de racordare la Europa. Faptul ca Romania este o pata alba pe harta autostrazilor europene are mai multe explicatii. Unele tin de perioada dictaturii. Cineva i-a bagat in cap lui Ceausescu ca Romania ar fi vulnerabila in fata tancurilor rusesti daca ar avea autostrazi. Ca urmare, cu exceptia autostrazii de 100 km dintre Bucuresti si Pitesti, in Romania nu s-a mai construit un alt drum cu adevarat modern. Dupa '89, problemele au continuat. O autostrada costa scump, iar Romania nu a avut niciodata suficienti bani. Apoi, cei aflati la putere din '90 incoace au aflat ca este mai rentabil pentru propriile buzunare sa pretinda ca repara strazile - cu asfalt care se topeste la prima ploaie - si gauri care se astupa la fiecare doua luni - cheltuind sume imense imposibil de verificat, apoi in devizele de lucrari masluite, decat sa construiasca o autostrada de la zero. In functie de zona in care se afla - campie, deal sau munte - pretul autostrazii din Romania nu poate fi mai mare decat in Germania. Asta nu inseamna ca nu s-au facut si aici "inovatii". Repararea autostrazii Bucuresti-Pitesti a costat, in perioada 1997-2000, 300 milioane de euro. Pana in ziua de astazi autostrada e un dezastru. Exista apoi obstacole legislative si juridice, sunt necesare exproprierea terenurilor si despagubirea proprietarilor. In 15 ani, in Romania numarul masinilor a crescut de 5 ori, numai Bucurestiul are peste 800.000 de vehicule. Soselele au ramas cam aceleasi din '89. Ca urmare, timpul de parcurgere a distantelor s-a marit, la fel si numarul accidentelor. Necesitatea autostrazilor e evidenta. Uniunea Europeana intreaba de ce nu s-a facut licitatie pentru autostrada. Sigur ca asa ar fi fost normal. In definitiv se construia o sosea, si nu un bunker atomic secret. Numai ca, pentru a arata ca se contracareaza coruptia din Romania, legile de achizitii publice au inceput sa devina aberante. Astfel, o licitatie deschisa dureaza legal, daca totul merge perfect, 147 de zile lucratoare. In cazul selectiilor de oferta, termenul este de 247 de zile lucratoare. Daca un participant introduce o actiune in justitie, termenele de finalizare a licitatiei devin imposibil de precizat. Practic, daca Guvernul Nastase ar fi optat pentru o licitatie, in 2001, nu ar fi terminat si nu s-ar fi inceput lucrarile pe perioada mandatului de patru ani. Se spune ca Bechtel construieste mai scump decat europenii kilometrul de autostrada. Apoi, Bechtel nu mobilizeaza un dolar de la guvernul american. Cele patru miliarde de dolari, cat va costa cu dobanzile cu tot autostrada, vor fi platite din buzunarul contribuabilului roman. Dupa reactia oficialilor americani, Bechtel nu va misca un deget pentru Romania, nici pe la Banca Mondiala sau FMI. Pe de alta parte insa, Bechtel, compania care va reconstrui si Irakul cu toate atentatele, cu siguranta va construi si autostrada in Romania, in ciuda tuturor piedicilor locale sau europene. Scandalul adoptiilor internationale a readus in atentia Europei gravele deficiente din justitia din Romania si coruptia de aici. Situatia este delicata, dar majoritatea europenilor sunt de acord ca suspendarea negocierilor de aderare cu tara noastra ar fi o greseala. In cazul autostrazii construite de americani, lucrurile stau altfel. Aici nu e vorba de coruptie sau incalcarea legii. Demersul UE nu tine nici macar de Romania, ci de relatiile tot mai complexe, politice si economice, dintre Europa si Statele Unite. Atunci cand in '97 si '99 Statele Unite amanau intrarea Romaniei in NATO se punea problema daca nu e cazul sa se aleaga intre europeni si americani. Era insa o discutie teoretica; razboiul NATO-Iugoslavia adusese nuante, dar nu dispute in relatiile transatlantice. Anul trecut, in timpul razboiului din Irak, problema s-a pus insa cu acuitate. O tara aflata insa in situatia Romaniei nu are cum sa discearna intre occidentali. Americanilor le-am cerut NATO si ne-au bagat in NATO, un lucru foarte mare. De teama sa nu supere, Bucurestiul nu a indraznit sa ceara americanilor si altceva. Dar asta e problema noastra, nu a lor! Europenilor le-am cerut vize si primirea in UE. Vizele s-au primit si, cum-necum, chiar cu 2-3 ani intarziere, se va petrece si admiterea in UE. Intre timp, Romania primeste din partea Europei pe canale guvernamentale sau comerciale miliarde de euro anual consultanta si sprijin politic. Economia romaneasca se tine pe picioare fiindca anul trecut peste 2 milioane de romani au lucrat in spatiul Schengen, ajutand piata muncii din Romania si balanta de plati externe. Daca Bucurestiul nu mai poate atribui contracte guvernamentale firmelor americane sau rusesti sau chinezesti, atunci acest lucru ar trebui spus clar de Bruxelles si de cancelariile europene. S-ar putea discuta si la urma-urmei chiar accepta situatia. Geografic, Romania se afla in Europa, nu in America. Nu este nici o problema daca se vor achizitiona de acum incolo numai Airbusuri in loc de Boeinguri. Sau daca americanii construiesc 400 km de autostrada, cand Romania are nevoie de vreo 4.000. Totul este ca atunci cand europenii fac reprosuri Bucurestiului, ei sa fie dublati si de firmele mari din propriile tari capabile sa investeasca in infrastructura, in ciuda mediului de afaceri inca neprietenos din Romania. Si care va ramane astfel pana cand tara se va integra in Europa. Dar pentru asta e nevoie si de autostrazi...