21 de spitale din Capitala tinute nejustificat, pe bani publici

Daca s-ar inchide maine 21 de spitale, asistenta medicala n-ar avea de suferit

Medicii si autoritatile participante la o conferinta a Bancii Mondiale pe tema reformei sanitare au fost realmente socati de un studiu realizat in Bucuresti. Daca pana acum argumentele in favoarea unor masuri radicale erau mai multe teoretice, prof. dr. Enachescu si colaboratorii sai au prezentat date concrete privind ineficienta sistemului public romanesc. Astfel, specialistii Universitatii Carol Davila au constatat ca in Bucuresti functioneaza 48 de spitale publice, cu 6 mai mult ca in Paris. Raportat la populatie, numarul paturilor de spital este dublu fata de media europeana: 9,4 fata de 4,8 la mia de locuitori. Cu toate acestea, publicul e mai nemultumit in Romania, performantele medicale sunt mult mai slabe, iar eficienta folosirii fondurilor lasa de dorit. Care este explicatia? Din datele culese de echipa prof. Enachescu a rezultat ca 27 din spitalele bucurestene acopera 84 la suta din totalul serviciilor efectuate, iar restul de 21 nu presteaza decat 16 la suta din activitatea desfasurata in serviciile cu paturi. Daca s-ar inchide maine toate aceste 21 de spitale, asistenta sanitara nu ar cunoaste blocaje majore. In schimb, daca marile spitale ar deveni nefunctionale, de pilda la un cutremur, populatia nu ar putea primi, pe termen scurt, ingrijiri adecvate. De ce? Sapte mari spitale cu 900-1.300 de paturi acopera 50 la suta din totalul celor 48 de institutii sanitare. Municipalul, Urgenta si Fundeniul sunt trei spitale-mamut la care lucrarile de consolidare sunt inca in plina desfasurare. Celelalte unitati mari nu acopera toate profilele, fiind mult mai specializate. Cauza pentru care lucrarile sunt intinse pe 9-12 ani este simpla: lipsa banilor. Nevoia politica si interesele obscure au primat si in acest domeniu. Hajdu Gabor si Radu Vasile alocau 120 de milioane de dolari consolidarii si dotarii Spitalului Coltea, unul dintre spitalele mici, in loc sa dea o treime din suma pentru terminarea lucrarilor la restul spitalelor mari! Care ar fi recomandarile pe care le poate face un astfel de studiu?, l-am intrebat pe autor. "Cele mai performante spitale sunt cele mari, populatia preferandu-le pentru ca asigura toate specialitatile, sunt bine dotate si au echipe renumite. Spitalele medii cu 400-600 de paturi sunt cele mai eficiente economic, fiind mai usor de administrat, dar sunt mai putin "populare". Daca ar fi particularizam, as spune ca maternitatile si spitalele mici sunt cele mai ineficiente structuri". Ofera acest studiu argumente pentru inchiderea unitatilor ineficiente? "Ofera argumente pentru reforma, ne-a raspuns prof. Enachescu. Structura clinicilor, varietatea mare de tipuri de spitale si numarul mare de unitati nefolosite ne permit sa realizam combinatii, reconversii si reorganizari care sunt greu de imaginat in alte orase. De pilda, se pot cupla cate doua spitale, unul oferind tratamente pacientilor in stare critica, iar celalalt continuarea terapiei si recuperare. Multe unitati pot fi transformate in spitale de pacienti cronici, spitale-camin de batrani, unitati de recuperare neurologica". Studiul reconfirma indirect valoarea clinicilor universitare din vestul tarii si slaba dotare a celor din Moldova si Oltenia. Bucurestiul preia cazuri din aceste doua ultime zone, in timp ce numarul pacientilor din Ardeal tratati in Bucuresti nu trece de 0,4 la suta din total. Conferinta organizata la Palatul Parlamentului a mai dat romanilor si un alt exemplu de reforma. Medicii georgieni au prezentat un studiu din care a rezultat ca reducerea numarului de paturi din spitale de 2 ori a insemnat o crestere cu 296 la suta a salariilor medicilor in valoare absoluta.