1,5 milioane de hectare de padure urmeaza sa treaca in proprietate privata

In loc sa limpezeasca modul in care se va face administrarea padurilor proprietate privata, noua lege promovata de Parlament (L.75/2002) se contrazice in paragrafe. Un articol stipuleaza ca

In loc sa limpezeasca modul in care se va face administrarea padurilor proprietate privata, noua lege promovata de Parlament (L.75/2002) se contrazice in paragrafe. Un articol stipuleaza ca proprietarii padurilor isi vor putea crea structuri proprii de administrare, iar un altul impune Ministerului Agriculturii sa continue gospodarirea durabila a padurilor prin intermediul actualelor ocoale silvice. Pe langa absurdul situatiei, aplicarea "selectiva" a Legii 75/2002 poate avea consecinte foarte grave. Circa 1,5 milioane de hectare de padure urmeaza sa treaca din proprietatea statului in proprietate privata in baza Legii Lupu. Aceasta suprafata reprezinta suma cererilor depuse de diferite persoane fizice, primarii, composesorate, obsti, institutii de cult si invatamant, si validate deja de consiliile locale. Totodata, aceasta suprafata reprezinta jumatate din totalul suprafetelor impadurite din Romania. Pana in prezent au fost puse in posesia proprietarilor 459.000 de hectare de padure si urmeaza ca in 2002 sa fie retrocedate alte 1.019.000 hectare. Din pacate, statistica privind dezvoltarea padurilor trecute in proprietate privata din 1992 pana in prezent furnizeaza date sumbre. Din 350.000 de hectare de padure retrocedate unor persoane fizice in baza Legii 18/1991, 30.000 de hectare au fost rare, iar pe alte 100.000 de hectare n-au mai ramas decat copacii foarte tineri, fara valoare, si tufisurile. Este adevarat, retrocedarea nu a fost insotita de nici un act normativ care sa stipuleze administrarea rationala a padurilor si pedepsirea taierilor abuzive de copaci. Asa cum am aratat insa, nici noua lege nu aduce multa ordine in acest domeniu. Padurarii cred ca balbaiala privind administrarea padurilor este cauzata de pozitia incomoda in care se afla reprezentantii partidului de guvernamant prinsi intre promisiunea facuta UDMR si cerintele Uniunii Europene. Se stie ca UDMR a solicitat repetat ca autoritatile locale sa poata constitui structuri proprii pentru administrarea padurilor. Pe de alta parte, Uniunea Europeana a Forestierilor recomanda clar tarilor in tranzitie continuitate in administrarea padurilor, indiferent de forma de proprietate. Cazuri, precum cel din Suceava, comuna Frasin, unde 4 hectare de padure au fost rase imediat dupa retrocedare, iar apoi puietii replantati gratuit au fost pascuti de oi, depasesc orice imaginatie. Prevestind "distrugerea padurilor" si disponibilizari masive in randul padurarilor, Confederatia Consilva a cerut Guvernului sa elaboreze norme clare pentru paza si administrarea padurilor indiferent de proprietar. "Asa ceva nu se poate face dupa ureche. Padurile din Romania sunt administrate tehnic inca din 1850. Exista o carte a fiecarei parcele in care sunt trecute toate lucrarile care se fac in timp de 1 deceniu pe fiecare suprafata impadurita", a explicat presedintele Consilva.