Analiză Transparența în spitale, blocată de lipsa digitalizării. Pacienți: „Unele unități nu plătesc nici mentenanța site-ului”. Care este soluția
0Din septembrie, potrivit anunțului ministrului Sănătății, Alexandru Rogobete, spitalele publice trebuie să afișeze pe site numărul de pacienți internați, numărul locurilor disponibile și alte date de bază. Măsura e prezentată ca un pas spre deschiderea sistemului către cetățeni, dar experții avertizează: fără un site unic, standardizat, inițiativa riscă să rămână o bifă birocratică.
„Începând din septembrie, spitalele vor fi obligate să publice pe site-ul lor o serie de indicatori pentru transparență. Și anume numărul de pacienți internați, gradul de ocupare a patului din luna precedentă, procentul de execuție din contractul cu Casa Națională de Asigurări de Sănătate și numărul de pacienți transferați în alte spitale”, a spus ministrul sănătății, Alexandru Rogobete, aflat într-o vizită de lucru la Deva.
Este, pe hârtie, un pas important. Pacienții ar putea afla, teoretic, care spitale sunt mai aglomerate și unde se fac cele mai multe transferuri. Presa și ONG-urile ar primi un instrument de monitorizare suplimentar. Întrebarea este însă dacă spitalele sunt pregătite, cu adevărat, să implementeze această cerință.
Ideea, veche de peste 15 ani
Publicarea asumată a statisticilor nu e o invenție a actualului mandat, a spus președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților (ANPP), Vasile Barbu, pentru Adevărul.
„Ideea de a publica date statistice, privind activitatea fiecărei unități medicale este mai veche, chiar din 2010, odată cu înființarea Alianței pentru Sănătate în România, care a fost ideea mea. Tot ideea mea a fost să publicăm pe site-urile spitalelor date statistice legate de piața bugetară a spitalului, costurile directe pentru fiecare pacient- media costurilor directe, achizițiile publice, concursurile pentru ocuparea de posturilor, multe alte date specifice legate de datele de contact pentru secțiile spitalului”, a declarat Vasile Barbu, președintele ANPP.
De fapt, România are un lung istoric de inițiative de transparență în sănătate, dar majoritatea s-au blocat fie din lipsă de voință politică, din lipsă de finanțare sau pe fondul problemelor tehnice apărute.
Spitalele și problema site-urilor depășite
Tehnologia poate reprezenta un mare obstacol, dacă vorbim de implementarea datelor pe site-ul fiecărui spital, începând chiar de luna viitoare. Președintele ANPP vine cu un avertisment clar:
„Nu este posibil ca toate spitalele să facă acest lucru. Sunt spitale care nici măcar nu mai plătesc mentenanță pe site. Luați câteva spitale de provincie și întrebați-le când au achiziționat ultima oară o mentenanță pentru site. Este posibil și ca unele spitale să aibă mentenanța la zi. (...) Dar dacă ministrul vrea transparentizarea activității, trebuie făcut totul, nu doar pe bucățele. Se cheltuiesc o grămadă de bani, se pierde timp și nu toate spitalele au posibilitatea”, a declarat Barbu, pentru Adevărul.
Mai grav, multe spitale nu au pe site nici măcar informații de bază, precum lista secțiilor sau numele medicilor disponibili.
„Culmea, tocmai spitalele cu probleme nu vor putea publica așa ceva”, a punctat el.
Soluția: un site unic
Astfel, el susține că ideea centrală nu este să împarți transparența pe sute de site-uri locale, ci să creezi un sistem unic, coerent, accesibil publicului. În acest sens, Barbu dă exemplul situațiilor de de zi cu zi, de care el însăși se lovește.
„Aproape zilnic accesez până la 5 site-uri de spitale. Mi-e foarte greu să obțin niște date de contact, de multe ori au și e-mail-uri depășite, sau sunt de Yahoo, de Gmail ceea ce nu este corect. Dovedește faptul că spitalele nu au datele securizate și orice hacker poate să intre cu ușurință. Iată de ce este important să facem un site, printr-un Ordin de Ministru să fie stabilită harta minimă a site-ului, cu toate funcțiile. Ministerul Sănătății să facă o reglementare, printr-o licitație centralizată, un tip de site standard. Datele sunt aceleași, cerințele sunt aceleași. Până și spitalele private pot achiziționa aceeastă licență”, a declarat președintele ANPP.
Mai mult, liderul ANPP spune că și-a dorit, încă din urmă cu mai mulți ani, să inițieze un proiect european în acest sens, dar nu a găsit linie de finanțare nici până în ziua de astăzi.
„E vorba despre un proiect cu finanțare europeană, prin care să realizăm acest site. După ce va fi finalizat să fie făcut în parteneriat cu Ministerul Sănătății, Asociația Spitalelor Publice”, a adăugat Vasile Barbu.
Imposibilitatea transferurilor de pacienți: simptom al lipsei de comunicare
Un astfel de sistem ar putea salva vieți. Mai ales cu cât problema se vede lipede și în privința transferurilor dintre spitale. Acestea sunt problematice, în special pe timpul nopții, uneori și pe timp de zi. Uneori, imposibil de realizat. Printre cauzele principale se numără lipsa de comunicare și lipsa datelor centralizate.
„Ar putea fi pusă și o hartă medicală pe site-ul fiecărui spital. Astfel, fie zi, fie noapte, pacientul să poată fi salvat prin transfer direct de la domiciliu, să nu mai fie preluat de către o unitate medicală care nu are competență pe caz. Sunt foarte multe aspecte legate de comunicare: atât comunicarea între spital și pacient, spital și medici, dar și spitalele între ele. Dacă discutați cu un spital de provincie sau spital județean, care vrea să transfere la București sau la Iași ori Cluj, cu un alt nivel de competență, veți vedea că nu prea se poate. Vor spune că n-au paturi, nu pot primi că sunt în concediu ș.a.m.d”, punctează liderul ANPP.
În concluzie: „Acest sistem de transparentizare n-ar mai permite unor medici sau șefi de secții să refuze pacienții”, a adăugat el.
Vasile Barbu a venit inclusiv cu un exemplu recent, de imeditată actualitate:
„Azi-dimineață (luni, 25 august - n.r.) de la Giurgiu trebuia să fie transferat un pacient către București. Toată lumea a căutat medicul respectiv, pe lângă faptul că nu avea date de contact, număr de telefon, la spital centrala îl punea în așteptare. Nu ar trebui permisă folosirea rețelei de la secretariatul spitalului pentru așa ceva. Trebuiesc făcute niște lanțuri de comunicare operative care să permită accesul direct pentru luarea unor decizii în cazuri medicale de urgență sau în care sunt necesare abordări precoce”, a declarat președintele ANPP.
Un site unic, cu informații standardizate, ar putea elimina aceste blocaje.
Cine verifică datele?
La această întrebare, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților a răspuns vehement: „Nu are cine.”
Prin urmare, chiar dacă spitalele reușesc să publice datele, se ridică totuși întrebarea veridicității lor. În viziunea lui Barbu, rolul de verificare ar trebui să revină instituțiilor care deja au atribuții de control: CNAS, Ministerul Sănătății și DSP, dar printr-un mecanism standardizat de audit clinic.
„Noi avem o altă propunere, care a fost agreeată de CNAS, la o întâlnire de acum o lună, am propus să se reglementeze auditul clinic. Acesta permite fie Casei Naționale, fie Ministerului, fie DSP-ului sau instanțelor de judecată, controlul actului medical”, a declarat Barbu.
El a dat și un exemplu concret: în cazul unei operații banale, precum cea de apendicită, spitalele raportează uneori costuri nejustificat de mari, iar banii de la Casa de Asigurări se termină rapid. Problema nu este lipsa fondurilor, ci faptul că nimeni nu verifică dacă serviciile medicale raportate corespund realității.
„De-asta se epuizează bugetul Caselor Naționale de Sănătate în primele șase luni de zile sau chiar mai puțin. Fiecare cheltuiește cât vrea. Nimeni nu mai spune: cât ai nevoie pentru o operație de apendicită? Eu nu zic să facem costul standard, din contră, facem costuri reale, dar să existe o marjă de cheltuieli. Nu poți să cheltui 100.000 de lei doar pentru operația de apendicită”, conchide Barbu.
Astfel, obligația ca spitalele să publice date începând cu 1 septembrie poate fi privită ca un pas înainte, dar fără infrastructură digitală măsura riscă să rămână doar pe hârtie.
Se încarcă comentariile...
