Președinta CAB susține că există „un scenariu matematic” de preluare a controlului asupra Justiției și cere o discuție cu Nicușor Dan

Președinta Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsene, a declarat că în România ar exista un demers bine organizat de preluare a controlului asupra puterii judecătorești, pe care îl descrie drept „un scenariu matematic, foarte riguros și foarte cinic”, menit să conserve puterea politică.

Președintele Curții de Apel București, Liana Nicoleta Arsene. FOTO: Inquam Photos/Gyozo Baghiu

Magistratul a afirmat că nu este vorba doar despre o percepție, ci despre un plan structurat, construit cu rigoare, care folosește mesaje și imagini menite să provoace emoții în spațiul public, dar care are ca scop real subordonarea justiției.

„Pare că se doreşte o preluare a controlului asupra puterii judecătoreşti. Şi nu doar pare, este un scenariu matematic, dar foarte cinic, prin care se încearcă o conservare a puterii, prin controlul puterii judecătoreşti”, a declarat Liana Nicoleta Arsene, într-o emisiune la Antena 3 CNN.

Aceasta a subliniat că, potrivit Constituției, statul român se bazează pe echilibrul dintre cele trei puteri – executivă, legislativă și judecătorească – iar concentrarea puterii într-o singură zonă ar duce la dezechilibru și la slăbirea statului de drept.

„Toţi aceşti piloni înseamnă împărţirea puterii şi înseamnă un echilibru. Toată puterea dusă într-o singură mână înseamnă dezechilibru, înseamnă dispariţia şi disoluţia statului de drept”, a avertizat președinta Curții de Apel București.

În opinia sa, puterea executivă ar fi ajuns să domine legislativul, iar următoarea țintă ar fi justiția. Ea a mai arătat că, de fiecare dată când se schimbă puterea politică, apar grupuri restrânse de magistrați care se prezintă la președintele în funcție, solicitând reforme în numele sistemului, dar care ar urmări, în realitate, validarea unor eșecuri și frustrări personale.

„În acest sens, constatăm că de fiecare dată când se schimbă puterea politică în România, există un grup restrâns şi nereprezentativ pentru judecători sau pentru procurori, un grup restrâns de judecători şi de procurori care merg şi acum la preşedintele Dan, aşa cum au mers şi la preşedintele Băsescu, cum au mers şi la preşedintele Iohannis şi în afirmând nevoia de schimbare şi de îmbunătăţirea sistemului de justiţie, practic solicită schimbări care să valideze eşecuri personale, prejudecăţi, care să acopere acele paliere ale personalităţii profesionale care nu sunt dezvoltate”, a mai spus ea.

Președinta Curții de Apel București cere o întâlnire cu președintele Nicușor Dan

În aceeași emisiune, președintele Curții de Apel București, judecătorul Liana Nicoleta Arsenie, a declarat că a solicitat o întrevedere cu șeful statului, Nicușor Dan, atât verbal, cât și în scris, însă până în prezent nu a primit un răspuns, cel mai probabil din cauza agendei încărcate a șefului statului.

„Am cerut o discuţie cu preşedintele ţării, am făcut şi o solicitare scrisă, probabil că agenda domniei sale este încărcată. Urmează, mă gândesc, să fiu şi eu primită”, a afirmat Liana Nicoleta Arsenie.

Întrebată ce mesaj i-ar transmite președintelui, magistratul a spus că l-ar ruga să conștientizeze efectele declarațiilor privind presupusa conducere a justiției prin teroare, presiune sau persecuție.

„L-aş ruga pe domnul preşedinte ca, atunci când susţine că sistemul de justiţie este condus prin teroare, când sistemul de justiţie este condus prin presiune, este condus prin persecuţie, să se gândească că răul care se face nu este la adresa acelor magistraţi, ci este răul care vizează sistemul de justiţie în ansamblu său. Este un rău care şubrezeşte, care erodează statul de drept”, a subliniat președinta Curții de Apel București.

Potrivit acesteia, pierderea încrederii cetățenilor în independența și obiectivitatea actului de justiție ar avea consecințe grave asupra fundamentelor statului.

„Dacă cetăţenii nu mai au încredere că hotărârea judecătorească este rezultatul legii şi al aplicării legii şi al independenţei şi obiectivităţii judecătorului, atunci statul de drept este în pericol”, a spus Arsenie.

Ea a concluzionat că adevărata amenințare nu vine dintr-o justiție puternică și independentă, ci din politizarea acesteia.

Sunt 22 de cauze în care a intervenit prescripţia, dar nu din culpa CAB

Președintele Curții de Apel București a explicat că prescripția a intervenit în 22 de cauze, dar nu din culpa instanței, ci din cauze externe, când statul nu a acționat în termenul legal pentru sancționarea inculpaților. Ea a subliniat că judecătorii nu pot preveni prescripția dacă dosarele stau ani de zile la Parchet și nu trebuie să „salveze dosarele procurorilor”. Arsenie a mai precizat că judecătorul și procurorul nu formează o echipă mixtă și că justiția este înfăptuită doar de judecători, fără ca procurorii să participe la deliberări sau să influențeze soluțiile, așa cum ar sugera unele afirmații din spațiul public.

”Este o retorică manipulatoare (..) scapă inculpaţii, scapă infractorii la Curtea de Apel Bucureşti, se întâmplă nereguli, în acest scop. Aşa cum a arătat şi raportul pe care l-am dat publicităţii, este un număr de 22 de cauze în care a intervenit prescripţia, dar nu din culpa Curţii de Apel Bucureşti. Prescripţia este o instituţie care poate să surviă în momentul în care statul, prin organele sale, nu a intervenit, într-un termen dat, prevăzut de lege, în vederea sancţionării inculpaţilor”, a spus preşedintele Curţii de Apel Bucureşti.

Judecătoarea a mai spus că este „foarte grav” faptul că în România se ajunge să se ceară public impunerea unor soluții judecătorilor. Ea acuză anumite voci din rândul procurorilor că încearcă să controleze justiția și să influențeze deciziile instanțelor.

Arsenie a criticat și modul în care DNA se raportează la soluțiile din dosare, spunând că acest tip de presiune riscă să readucă sistemul în perioada în care aproape 1.900 de judecători au fost supravegheați și au avut dosare penale deschise împotriva lor. 

Întrebată cine ar sta în spatele acestei tendințe de control, Arsenie a afirmat că este vorba despre „decidentul politic”, interesat să obțină capital politic și să își consolideze puterea. În opinia ei, folosirea legii ca instrument împotriva adversarilor politici riscă să revină în prim-plan dacă presiunile asupra judecătorilor continuă.