Tot ce trebuie să ştii despre trigliceride

Pentru a afla nivelul trigliceridelor, se recomandă un test de sânge

Dacă analizele îţi indică un nivel crescut al grăsimilor din sânge, este bine să iei măsuri urgent, deoarece duc la boli cardiovasculare şi la pancreatită. Află ce sunt trigliceridele şi ce rol joacă în organism.

Trigliceridele reprezintă un tip special de grăsimi care, alături de colesterolul total, constituit din colesterolul de înaltă densitate (bun) şi cel de joasă densitate (rău), constituie profilul lipidic. Colesterolul şi trigliceridele sunt tipuri diferite de lipide. Colesterolul intră în constituţia membranelor celulare şi în compoziţia unor hormoni.

Trigliceridele, în schimb, reprezintă unul dintre principalele rezervoare de energie ale organismului, fiind depozitate la nivelul celulelor adipoase. Mai exact, dacă în urma procesului de digestie, organismul se confruntă cu un surplus de calorii (provenite îndeosebi din carbohidraţi şi din grăsimi saturate), acestea se depozitează în adipocite sub formă de trigliceride. Ulterior, între mese, trigliceridele sunt eliberate pentru a asigura nivelul energetic al organismului. În general, trigliceridele provin din alimentaţie, însă o mică parte este sintetizată la nivelul ficatului.

În exces, pot determina accidente vasculare

Medicul recomandă, în general, măsurarea nivelului trigliceridelor ca parte a unei investigaţii care implică şi verificarea concentraţiei nivelului colesterolului din sânge. O concentraţie normală a trigliceridelor nu ar trebui să depăşească valoarea de 150 mg/dl. În cazul în care nivelul trigliceridelor depăşeşte această valoare se recomandă modificarea unor obiceiuri alimentare sau chiar schimbarea stilului de viaţă (de exemplu, renunţarea la dulciuri şi la fumat şi activitate fizică zilnic).

Însă, dacă nivelul acestor lipide este de 500 mg/dl sau peste această valoare, se impune tratament medicamentos, deoarece riscul de blocare a circulaţiei sangvine din cauza depunerii grăsimii pe vasele de sânge este foarte mare. Deşi multă vreme au existat controverse în ceea ce priveşte aportul trigliceridelor în apariţia aterosclerozei, studiile au confirmat faptul că acestea ocupă un loc de frunte între grăsimile care cresc riscul de boală.

Cu alte cuvinte, riscul de ateroscleroză şi, implicit, de boli cardiovasculare creşte semnificativ în cazul în care nivelul trigliceridelor şi colesterolului „rău" este mare, iar concentraţia de colesterol „bun" este scăzută. În plus, un nivel crescut al trigliceridelor favorizează apariţia pancreatitei acute şi a rezistenţei la insulină, un factor important în apariţia diabetului de tip 2.

Pot fi consecinţa unor disfuncţii metabolice

În unele situaţii, trigliceridele pot fi un semnal de alarmă pentru diferite afecţiuni. Medicii americani de la Clinica Mayo afirmă că, în cazul în care nivelul trigliceridelor este mai mare de 500 mg/dl, ar trebui suspectată prezenţa unei disfuncţii la nivelul tiroidei (hipotiroidism), ficatului, rinichilor şi, foarte rar, prezenţa unei afecţiuni genetice care împiedică organismul să convertească grăsimile în energie. De asemenea, s-a mai observat că nivelul ridicat de trigliceride este asociat cu administrarea unor medicamente, precum beta blocantele, piulele anticoncepţionale, diureticele şi steroizii.

Soluţii pentru reglarea nivelului de grăsimi

Specialiştii de la Clinica Mayo afirmă că dieta bogată în carbohidraţi este principalul factor de risc în creşterea nivelului trigliceridelor. Prin urmare, eliminarea din dietă a carbohidraţilor (pâine albă, orez, produse de patiserie şi dulciuri concentrate) este prima schimbare care se impune în stilul de viaţă.

De asemenea, consumul de grăsimi saturate trebuie redus la minimum. În schimb, se vor prefera grăsimile „bune", care se găsesc din abundenţă în peştii graşi (somon, macrou, ton, hering, cod), în alune, în migdale, în nuci şi în uleiul de măsline. Totodată, se va evita alcoolul, deoarece, chiar şi în cantităţi mici, influenţează nivelul trigliceridelor.

Alcoolul conţine cantităţi importante de zahăr şi este bogat în calorii (un gram de alcool conţine nouă calorii). În plus, în programul zilnic trebuie inclusă activitatea fizică, deoarece studiile au arătat că ajută la reglarea nivelului trigliceridelor şi, în plus, creşte concentraţia de colesterol „bun". Ideal ar fi ca în fiecare zi să faci mişcare o jumătate de oră. 

Specialistul nostru

Rodica Tănăsescu
medic de familie preşedintele Societăţii Naţionale de Medicina Familiei

Trigliceridele sunt grăsimi sangvine care, în cantităţi mari, devin la fel de periculoase pentru organism precum colesterolul „rău" (LDL). În general, nivelul trigliceridelor nu trebuie să fie mai mare de 150 mg/dl. Persoanele care au nivelul trigliceridelor anormal de mare trebuie să discute cu medicul de familie. În general, se vor evita grăsimile saturate care se ascund în majoritatea produselor alimentare.

Astfel, caşcavalul, smântâna grasă, laptele cu o cantitate mare de grăsime şi ouăle devin nocive pentru persoanele cu nivelul trigliceridelor mare. De asemenea, grăsimile „rele" se asimilează din dulciurile concentrate şi din produsele de patiserie şi, prin urmare, acestea trebuie excluse din alimentaţie. Deoarece s-a observat că pe fondul stresului avem tendinţa de a mânca multe dulciuri, se vor evita, pe cât posibil, stările conflictuale. În plus, pentru scăderea concentraţiei trigliceridelor din sânge se recomandă cât mai multă mişcare.

Soluţie

Terapiile medicamentoase se recomandă atunci când nivelul trigliceridelor nu poate fi echilibrat prin dietă.