Stetoscop: Otrăvuri colorate

Stetoscop: Otrăvuri colorate

În natură, culorile vii semnalează existenţa unei substanţe periculoase. De la ciuperci, fluturi până la peşti, batracieni şi reptile otrăvitoare, semnalele vizuale puternice transmit oricărui gurmand din lumea animală un singur mesaj: „Nu mă mânca! Sunt otrăvitor!”.

În colectivitatea umană, culorile vii au devenit, odată cu dezvoltarea tehnologiilor alimentare moderne, o atracţie pentru gurmanzi. Pe rafturile kilometrice din marile supermarketuri pare că raioanele de lacuri şi vopsele s-au mutat în locul celor destinate băuturilor.

Roşii, galbene, portocalii, verzi sau violet, bidoanele cu licori îmbuteliate direct de la „izvoarele” combinatelor petrochimice au devenit băutura predilectă a omului de rând. Gume şi xantani, stabilizatori, emulgatori şi potenţatori de tot soiul se bat care mai de care să ne gâdile papilele gustative.

Savoarea obţinută de ucenicii vrăjitori ai Tabelului lui Mendeleev ne deturnează în aşa hal simţurile încât şi cele mai respingătoare alimente pot deveni delicatese. Paroxismul foliei chimico-alimentare este atins de dulciurile care umplu rafturile magazinelor.

Figurine de gelatină colorată ce par a fi făcute mai degrabă din silicon colorat, biscuiţi umpluţi, caramele, dropsuri, jeleuri şi acadele, toate se întrec într-un festival al culorilor primare, menite să ne ia ochii şi să ne stimuleze secreţiile gastrice.

Pompaţi cu atâtea concentrate, te aştepţi ca, într-o bună zi, să devenim, asemenea hranei pe care o ingurgităm, coloraţi şi fosforescenţi mai ceva ca licuricii.

De la pâinea dopată cu chimicale până la pateurile pe care le poţi lăsa moştenire şi nepoţilor fără teama că vor expira, hrana noastră cea de toate zilele arată că, spre deosebire de celelalte fiinţe ale planetei, sfidăm cu bună ştiinţă atenţionările naturii care avertizează că tot ce este viu colorat este şi otrăvitor.