Spitalele din România, în moarte clinică. Se pot prăbuși oricând peste pacienți

O analiză a Curții de Conturi arată cum sute de spitale sunt în pericol de prăbușire și că jumătate dintre spitalele Ministerului Sănătății nu au autorizație ISU. 

FOTO arhivă Adevărul

Un raport al Curții de Conturi a României arată negru pe alb situația dezastruoasă în care se află infrastructura medicală din România. Aproape jumătate dintre spitalele Ministerului Sănătății nu sunt autorizate ISU, iar peste 200 de astfel de clădiri se află în risc de prăbușire.

„Având în vedere că România este considerată ca fiind una dintre țările cu cea mai activă seismicitate din Europa, din analiza datelor declarate de unitățile sanitare, referitor la clădirile/construcțiile pentru care s-a realizat încadrarea în clase de risc seismic la nivel național, un număr de 239 corpuri de clădire sunt încadrate în clasa I de risc seismic, 957 în clasa a II-a, 1.147 în clasa a III-a și 697 în clasa a IV-a de risc. Din cele 3.040 corpuri de clădire cu risc la nivel național, 239 sunt cu risc ridicat de prăbușire la cutremur“, se arată în raport.

Dintr-un total de 368 de spitale, 58 sunt în administrarea Ministerului Sănătății (MS) și peste 50% au o vechime mai mare de 60 ani, doar 3% fiind construite în ultimii 20 de ani. Mai mult, zece unități sanitare ale MS au în administrare și clădiri cu o vechime mai mare de 100 de ani, iar 20% din totalul suprafeței utile aferente acestora sunt încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic.

Spitalele administrate de Ministerul Transporturilor sunt într-o situație și mai riscantă. Din cele 15 astfel de unități medicale, șase au peste 100 de ani și administrează clădiri degradate și nefuncționale. Multe astfel de spitale nu au trecut prin expertize în vederea stabilirii gradului de risc seismic, iar cele care au fost analizate au demonstrat că pot fi periculoase la cutremur. Concret, este vorba de un spital în clasa I de risc seismic, 2 în clasa a II-a, 4 în clasa a III-a și 2 în clasa a IV-a de risc, iar o situație asemănătoare se întâlnește și la unitățile medicale administrate de Ministerul Afacerilor Interne și Ministerul Apărării Naționale (13 spitale).

Spitale construite înainte de 1900

În fine, lucrurile nu diferă prea mult nici la cele 279 de spitalele aflate în subordinea administrației locale. 68 dintre acestea își desfășoară diversele activități în imobile construite înainte de anul 1900 și nu mai corespund cerințelor impuse de normativele actuale. Mai mult, la nivelul celor 279 de spitale aflate în coordonarea autorităților publice locale au fost identificate 67 de spitale care dețin clădiri încadrate în una din cele 4 clase de risc seismic.

Inspectorii Curții de Conturi au mai observat că în pofida stării spitalelor, lucrările de renovare au cam bătut pasul pe loc. Cea mai mare parte a banilor pentru lucrările de modernizare/consolidare/reparații capitale efectuate la nivelul unităților sanitare spitalicești publice au provenit din fonduri de la bugetele locale (47%) și de la bugetul de stat (30%). Specialiștii Curții de Conturi arată că „din cele 12 obiective de investiții, anexă la bugetul aprobat al MS în perioada 2014-2021, au fost finalizate un număr de 7 obiective (aproximativ 58%), celelalte fiind în curs de realizare“.

În plus, din cele 8 spitale regionale de urgență propuse în Strategia Națională de sănătate 2014-2020, „s-au identificat demersuri de realizare doar pentru 4 dintre acestea, respectiv: 3 spitale regionale de urgență, Iași, Cluj și Craiova pentru care Ministerul Sănătății gestionează proiectele de construcție și care se află în stadiul de proiect tehnic, și un spital regional de urgență la Brașov pentru care UAT Municipiul Brașov a inițiat o serie de demersuri în anul 2021“.

Două analize suprapuse

Spitalele de stat nu stau prea bine nici la capitolul autorizări. „În ceea ce privește autorizația de prevenire și stingere a incendiilor, foarte multe unități sanitare spitalicești publice nu dețin acest tip de autorizație. De exemplu, în cazul spitalelor din rețeaua MS, s-a reținut faptul că 46% dintre unități nu sunt autorizate ISU, ceea ce reprezintă un factor major de risc, în timp ce doar o parte din cele 15 spitale CF (ex. Spitalul General Căi Ferate Galați, Spitalul General Clinic Căi Ferate Simeria, Spitalul General Căi Ferate Drobeta Tr. Severin) dețin acest tip de autorizație“, se mai arată în documentul Curții de Conturi.

Vasile Barbu, președintele Asociaţiei Naţionale pentru Protecţia Pacienţilor, a declarat pentru „Adevărul“ că datele transmise de Curtea de Conturi trebuie nuanțate.

„Avem spitale care au pavilioane clădiri de patrimoniu, dar avem și unele care sunt nereparabile, foarte vechi, practic fără fundație. La cele din urmă nu mai poți asigura siguranța pacienților cu lucrări de consolidare pentru că ar costa mult mai mult decât unul nou. În plus, sunt clădiri care nu pot fi adaptate la un flux modern de spital. Pentru un sistem medical modern trebuie să mergem pe două planuri. În primul rând, trebuie să știm care este cu adevărat starea infrastructurii, în ce condiții se află toate clădirile în care se află spitale. Este necesară o analiză la nivel național ca să știm dacă merită să renovăm sau demolăm și facem altul. Acum, această analiză trebuie suprapusă cu o alta care este și mai importantă, spune eu. Este vorba de o catalogare a nevoilor pe zone. Vorbim aici de spitale specializate cum ar cele de pneumologie, psihiatrie, infecțioase. Fiecare județ are particularitățile lui și în funcție de cei doi parametri, stare clădiri, nevoi pe patologii, decidem unde renovăm, eventual extindem sau demolăm și facem spitale noi“, a precizat Vasile Barbu.