Soluţii eficiente pentru întărirea imunităţii

Legumele sunt surse de vitamine şi minerale ce hrănesc celulele imunitare

Consumul de legume şi de fructe, remediile naturiste şi vaccinurile sunt metode prin care ne putem fortifica sistemul natural de apărare.

Cei mai mulţi agenţi patogeni cu care corpul nostru intră constant în contact sunt combătuţi de sistemul imunitar. El asigură apărarea organismului în faţa bolilor, dar frigul din anotimpul rece slăbeşte capacitatea acestuia de a face faţă atacurilor. La creşterea imunităţii contribuie inclusiv contactul cu agenţii patogeni, fiindcă acest sistem natural de apărare se fortifică pe măsură ce organismul depăşeşte mai multe pericole şi creează mai mulţi anticorpi.

Vaccinurile oferă protecţie limitată

Vaccinurile sunt gândite să stimuleze organismul să producă anticorpi, crescând în acest fel imunitatea. Mecanismul prin care acţionează acestea este uşor de înţeles. Se introduce în corp un microb (inactiv), o parte dintr-un microb sau o substanţă care seamănă ca structură cu un agent patogen. Organismul produce anticorpi specializaţi să distrugă acel microb, iar la contactul real cu acesta, sistemul imunitar este pregătit să-l elimine. În cazul în care totuşi boala apare, aceasta are simptome mai uşoare decât la o persoană nevaccinată.

„În cazul adulţilor este recomandată vaccinarea gripală, vaccinarea pneumococică, cea împotriva hepatitelor A şi B şi, în cazul femeilor, imunizarea împotriva HPV, în timp ce la copil trebuie respectată schema de vaccinare stabilită de Ministerul Sănătăţii", explică medicul de familie Radu Leon George de la Clinica Leomedica din Bucureşti.  Însă vaccinul gripal, de exemplu, nu are eficienţă 100%. În cazul adulţilor, el oferă o protecţie medie de 90%, iar în cazul copiilor, de până în 68%.

Vitaminele, antioxidanţii, mineralele şi proteinele din alimente asigură, în mod indirect, susţinerea imunitară, fiindcă oferă organismului materia primă pentru a putea lupta cu infecţiile. De aceea, mai ales în perioadele în care organismul este suprasolicitat de schimbările de temperatură sau este predispus la infecţii, specialiştii ne recomandă să ne hrănim cât mai sănătos.

„Lipsa ori furnizarea insuficientă a anumitor substanţe din alimente, precum proteinele, zincul, vitaminele C, E şi vitaminele din grupul B fragilizează sistemul imunitar. Acesta, expus unor solicitări agresive sau prelungite, ar putea avea o reacţie diminuată", explică medicul primar nutriţionist Adrian Copcea de la Centrul Medical Asteco din Cluj-Napoca (www.nutritionistcluj.ro).

Murăturile şi cătina, surse de vitamina C

Medicii spun că, în perioadele în care organismul se confruntă cu infecţii, nivelul de vitamina C din corp scade dramatic. Acest lucru se explică prin faptul că organismul consumă vitamina C în lupta cu boala. „Acidul ascorbic (vitamina C) joacă un rol important în special prin proprietăţile antioxidante şi prin mecanismele antiinfecţioase", explică medicul nutriţionist Adrian Copcea.

Sursele clasice de vitamina C sunt fructele şi legumele proaspete care, consumate în fiecare zi, asigură succesul în lupta antiinfecţioasă. Printre cele mai bogate surse de vitamina C se numără măceşele. Ele conţin şi licopen, o substanţă care, la rândul ei, previne oxidarea celulelor. Cătina, consumată proaspătă sau în sucuri, conţine de zece ori mai multă vitamina C decât citricele. De aceea, ar trebui să fie în topul alegerilor noastre alimentare în toată perioada rece. Şi murăturile sunt o sursă importantă de vitamina C în acest sezon (50-60%).

Propolisul şi echinacea, stimulente naturale

Fitoterapeuţii susţin că imunizarea organismului trebuie începută din primele luni ale sezonului rece şi continuată în cure periodice. Echinacea este una dintre plantele des utilizate în acest scop. „Se administrează sub formă de comprimate cu pulbere, câte unul de trei ori pe zi. Cura se face timp de 30 de zile, urmată de o perioadă de pauză, iar copiii cu vârste cuprinse între 6 şi 13 ani pot lua şi comprimate cu ulei de echinacea, una-două capsule pe zi", explică medicul de familie cu competenţă în apifitoterapie Ruxandra Constantina. Potrivit specialistei, se mai poate folosi şi tinctura de propolis, care se administrează timp de 15 zile, câte 30-40 picături de două-trei ori pe zi, în funcţie de vârstă şi de greutatea corporală.