Jared Kushner merge la Moscova pentru a discuta cu Putin participarea Europei la negocierile de pace din Ucraina: „Avem nevoie ca europenii să fie prezenţi la masa negocierilor”

Oficialii americani Steve Witkoff şi Jared Kushner sunt aşteptaţi joi la Moscova, unde urmează să discute cu Vladimir Putin despre implicarea reprezentanţilor europeni în viitoarele negocieri pentru încheierea războiului din Ucraina.

Jared Kushner, Kirill Dmitriev și Steve Witkoff. Foto: X @WeReporter

Washingtonul încearcă să obţină acordul liderului de la Kremlin pentru ca Europa să fie inclusă în procesul diplomatic. Pe agenda întâlnirii se află şi un posibil schimb de prizonieri între Rusia şi Ucraina, care ar putea deveni cel mai amplu de la începutul conflictului, notează publicația Politico. 

Jared Kushner, ginerele preşedintelui american Donald Trump şi unul dintre mediatorii discuţiilor desfăşurate la Abu Dhabi, a explicat că prezenţa europenilor este importantă mai ales în contextul negocierilor privind viitorul sistem de securitate al continentului. Revizuirea acestei arhitecturi reprezintă o solicitare mai veche a Moscovei, dar stârneşte rezerve în unele capitale europene.

Kushner a afirmat că a discutat în repetate rânduri cu Vladimir Putin şi cu reprezentanţii acestuia despre necesitatea implicării Europei şi susţine că partea rusă ar putea accepta această variantă.

„Avem nevoie ca europenii să fie prezenţi la masa negocierilor”, a declarat acesta pentru sursa citată.

„I-am transmis direct preşedintelui Putin de mai multe ori, precum şi echipei sale, că singura modalitate de a realiza acest lucru este să-i avem de partea noastră şi cred că sunt deschişi la această idee. Sper că mâine (joi – n.r.), la Moscova, Steve şi cu mine vom avea succes, iar preşedintele Putin îşi va da acordul pentru ca acest lucru să se întâmple. Cred că, dacă va fi de acord cu asta, vom putea face mult mai multe progrese în privinţa problemelor importante”, a spus Kushner.

Ce s-a discutat la Abu Dhabi şi ce acord au convenit Rusia şi Ucraina

Întâlnirile de la Abu Dhabi au reprezentat prima rundă de discuţii directe între delegaţiile Rusiei, Ucrainei şi Statelor Unite din luna februarie. După două zile de negocieri, nu au fost anunţate înţelegeri privind principalele puncte sensibile ale conflictului: oprirea atacurilor asupra infrastructurii energetice, transportul maritim în Marea Neagră şi statutul teritoriilor disputate.

Cu toate acestea, reluarea contactelor după nouă luni fără negocieri a fost privită de mai multe capitale europene drept un semnal important.

Un rezultat concret ar putea fi un schimb de prizonieri între cele două state. Kushner a anunţat că părţile au convenit asupra unui schimb care ar putea depăşi ca amploare toate operaţiunile similare desfăşurate de la începutul războiului. Numărul persoanelor implicate urma să fie făcut public joi. Informaţia a fost confirmată şi de agenţia rusă de stat TASS, care a relatat despre un schimb de prizonieri „la scară largă”.

Reprezentantul american a caracterizat negocierile drept dificile, dar productive, şi a spus că discuţiile au permis readucerea celor două părţi la masa dialogului.

„A fost un drum lung pentru a-i readuce pe toţi la masa negocierilor. Dar cred că aceasta a fost o primă întâlnire foarte bună. A fost o întâlnire dificilă, dar productivă”, a declarat Kushner.

El a precizat că toate subiectele importante au fost abordate, însă disputa teritorială rămâne cea mai dificilă problemă de rezolvat. De cealaltă parte, negociatorii ucraineni au pus lipsa unor rezultate mai consistente pe seama instrucţiunilor stricte transmise de Kremlin delegaţiei ruse, care ar fi limitat posibilitatea acesteia de a face concesii.

Garanţiile de securitate pentru Kiev, în centrul discuţiilor

O temă majoră a negocierilor este reprezentată de garanţiile care ar trebui să împiedice o nouă agresiune rusă după încheierea războiului. Ucraina şi statele europene susţin că orice acord de pace trebuie să ofere Kievului protecţie pe termen lung.

Administraţia americană analizează posibilitatea unui acord de apărare colectivă cu Ucraina, inspirat de mecanismul NATO, în care alianţa ar putea avea inclusiv rolul de garant.

Rusia doreşte însă ca discuţiile să depăşească strict cadrul conflictului ucrainean şi să includă o renegociere a întregii arhitecturi de securitate europene. Potrivit POLITICO, mediatorii americani au acceptat să discute această perspectivă, ceea ce ridică întrebări în rândul aliaţilor europeni.

Aceştia nu resping examinarea unui sistem de securitate mai amplu, care să ţină cont şi de preocupările Moscovei, însă insistă că eventualele schimbări nu ar trebui stabilite înaintea unui acord de pace pentru Ucraina. Ordinea în care vor fi abordate cele două dosare este considerată esenţială.

Kushner a susţinut că toate problemele trebuie analizate în paralel, dar a precizat că măsurile de securitate pentru perioada de după război nu vor putea fi aplicate înainte de soluţionarea disputelor bilaterale.

„Cred că este foarte important să avem aceste discuţii. Dar punerea în aplicare a măsurilor de securitate postbelice nu va avea loc până când nu se va ajunge la un acord privind teritoriul şi toate celelalte chestiuni bilaterale”, a declarat el.

Între timp, Kievul îşi doreşte obţinerea unui acord de încetare a focului până la finalul anului. Autorităţile ucrainene se tem că Rusia va intensifica atacurile asupra infrastructurii energetice în timpul iernii, încercând să lase populaţia fără electricitate şi căldură şi să forţeze astfel Ucraina să accepte condiţiile Moscovei.

Europa trebuie să decidă cine o reprezintă la negocieri

Odată cu perspectiva participării europene la discuţii, apare şi problema desemnării unui reprezentant care să vorbească în numele statelor de pe continent. Liderii Uniunii Europene urmează să analizeze subiectul vineri, la Dublin, în cadrul unui summit informal.

Volodimir Zelenski a cerut ca Ucraina să fie consultată în procesul de desemnare şi le-a solicitat aliaţilor europeni să nu amâne decizia. Preşedintele ucrainean consideră că ar fi util ca statele europene să aleagă o singură persoană care să le reprezinte în negocieri.

Kushner a apreciat că formula actuală, care reuneşte NATO, instituţiile Uniunii Europene şi reprezentanţi ai Franţei, Germaniei, Regatului Unit şi Italiei, este una funcţională. Totuşi, el consideră că desemnarea unui singur negociator european ar reprezenta un progres semnificativ.

„Dacă Europa ar putea identifica o unică persoană care să vorbească în numele său, aceasta ar fi o realizare mai mare decât convingerea ruşilor să o includă în negocieri”, a afirmat Kushner.