Sistemul sanitar funcționează în regim de avarie. În multe spitale din țară se dau consultații cu poliția la ușă
0Sistemul sanitar din România se află pe marginea prăpastiei. În timp ce spitalele din aproape întreaga țară funcționează în sistem de avarie din cauza lipsei de personal, directorii acestora caută disperați soluții salvatoare.
Până atunci însă, zeci de mii de pacienți așteaptă și câte cinci, șase ore în camerele de gardă să fie preluați de medicii și asistentele care sunt pe cale de dispariție.
Sistemul sanitar din România a intrat într-un colaps galopant și se îndreaptă spre un dezastru în fața căruia autoritățile ridică neputincioase din umeri. Ordonanța austerității aprobată anul trecut și prin care s-au blocat angajările în toate instituțiile publice a tras spitalele pe linie moartă. Din cauza lipsei acute de personal, multe dintre acestea funcționează în sistem de avarie și, spun medicii, este doar o chestiune de timp până când unele chiar își vor închide porțile.
„Uite banii, nu sunt banii“
Salvarea stă într-un pix și o semnătură a ministrului Finanțelor, Marcel Boloș, care ar putea debloca posturile din Sănătate însă, spune el, trebuie să se gândească foarte bine de unde face rost de bani, căci bugetul pe 2024 a fost aprobat deja.
Ministrul a precizat că este vorba despre 5.000 de posturi care sunt solicitate de spitale pentru a fi scoase la concurs. Numărul acestora ar putea fi însă mult mai mare dacă e să ne gândim că la nivel național există un deficit de 15.000 de medici, potrivit directorului general al Administrației Spitalelor și Serviciilor Medicale București, Oana Sivache.
Revenind însă la spusele ministrului Boloș, 5.000 de medici, asistente și infirmieri vor trebui să fie plătiți. De unde? Oficialul aruncă pisica pe masa Guvernului. „Decizia este a Guvernului României. Eu cred că toată lumea ştie că după ce s-a aprobat bugetul nu ai cum să modifici limitele“. Vasile Barbu, președintele Asociației pentru Protecția Pacienților, îl contrazice. Bani ar exista, a declarat acesta pentru „Adevărul“: „Ministrul Finanțelor este total rupt de realitate. O parte din salarii sunt plătite, într-adevăr, de la buget, dar și din fondul național unic de asigurări sociale de sănătate. Sunt bani care provin din contribuțiile românilor“.
Vasile Barbu este de părere că problema banilor este pusă din start greșit. „Vorbim despre o gândire eronată, nu e o gândire de ministru. Când s-a dat Ordonanța austerității, el trebuia să prevadă aceste lucruri și să spună: de acești bani mă ating, de aceștia nu mă ating. A fost mai comod pentru el să spună iau de aici, tai de aici, blochez niște posturi și am rezolvat problema“, arată acesta.
Marcel Boloș a precizat că situația blocajului din sănătate va fi discutată în viitoarea ședință de Guvern. Există deja memorandumuri pregătite în acest sens care vor fi dezbătute în această săptămână. „Sper ca în cel mai scurt timp Guvernul să aprobe aceste memorandumuri încât la sfârșitul lunii februarie aceste posturi să poată să fie efectiv ocupate“, a declarat ministrul Sănătății, Alexandru Rafila. Vasile Barbu este însă sceptic cu privire la acest termen: „E prea din scurt. Ar trebui să se schimbe modalitatea prin care se organizează concursurile de angajare. Să se urgenteze procedura și să se reducă termenele până la care se pot face angajările“, precizează acesta.
Ordonanța austerității îngroapă sănătatea românilor
România se află în prezent în fața unui paradox: avem nevoie de medici parcă mai mult ca niciodată, însă posturile sunt blocate de mai bine de jumătate de an. „Avem afectate mai multe sectoare din sistemul de sănătate. Cea mai mare lipsă de personal există în sectorul camere de gardă și primiri urgențe. De acestea se ocupă ministerul de Interne și nu managerul spitalului. Însă ministrul nu a putut face o strategie națională de personal“, explică Barbu. „Avem apoi secțiile de terapie intensivă unde iar ne lipsesc medici, asistente, dar și infirmiere“, precizează el.
Cum de s-a ajuns într-o astfel de situație disperată? Ordonanța austerității, aprobată anul trecut, a blocat angajările în toate instituțiile publice din România. Evident, sistemul sanitar nu a făcut excepție, iar consecințele sunt pe măsură. Nu mai avem medici, nu mai avem asistente medicale și nici personal auxiliar, în camerele de gardă se lucrează ca pe front, la foc continuu, în timp ce bolnavii așteaptă și câte cinci, șase ore ca să fie preluați și examinați. În această perioadă, în care virozele respiratorii și gripa trimit zilnic în la camera de gardă mii de români, pe holurile unităților sanitare este o adevărată junglă. Căci, sătui să tot aștepte, bolnavii au ajuns să se certe între ei, să se bată și chiar să agreseze cadrele medicale. O astfel de situație are loc aproape zilnic la Spitalul Clinic de Copii Doctor „Victor Gomoiu“ din București, acolo unde medicii consultă pacienții… cu poliția la ușă. „În camera de gardă, chiar dacă avem patru-şase medici pe tură, avem cel mult doi asistenţi medicali. Vă daţi seama că în fiecare cabinet se aşteaptă mult mai mult decât ar trebui“, a declarat Maria Enescu, managerul Spitalului Clinic de Copii Doctor „Victor Gomoiu“. „Pacientul-copil este mai dificil, părinţii devin recalcitranți, se iau la bătaie sau intră peste asistentele-şefe şi le cer explicaţii pentru timpul mare de aşteptare“, a explicat managerul situația din spital, care nu durează de ieri, de azi. „Cred că în ultima perioadă aproape zilnic chemăm poliţia. Timpul de aşteptare este patru, cinci, șase ore. Dimineaţa – mai mult. După ora 17.00, şi personalul din spital e epuizat şi părinţii vin obosiţi de la serviciu, iar atunci se creează aceste ambuscade“, a mai spus Maria Enescu.
Dr. Radu Ţincu, medic primar Terapie Intensivă la Spitalul Floreasca, a precizat că „în momentul în care luăm decizia de a bloca posturile din sistemul de sănătate, având în vedere că discutăm de un sistem deficitar de dinainte de această ordonanţă, este clar că ne punem cu toţii întrebarea dacă nu cumva cineva, la un moment dat, va muri în faţa unui spital, pentru că nu există personal medical care să-l trateze“.
Cadrele medicale amintesc episodul exodului medicilor români care au decis să profeseze în străinătate din cauza salariilor foarte mici. Ce s-a întâmplat după plecarea acestora? Cadrele medicale care au rămas nu au mai putut face față numărului mare de pacienți. Epuizați, mulți și-au dat demisia și s-au îndreptat către spitale și clinici particulare. Alții au propriile cabinete individuale sau au plecat și ei din țară.
„Nu putem avea pretenţii la servicii de calitate, atâta timp cât acei pacienţi sunt îngrijiți de personal deficitar“, a completat dr. Radu Țincu.
Se încarcă comentariile...
