Proteza de şold, folosită pentru recuperare după extirparea tumorii

Cancerul este o boală care nu ţine cont de vârstă. Am stat de vorbă cu dr. Alexandru Ulici, specialist ortoped, care s-a întâlnit în cariera sa cu multe cazuri de cancer de şold la copii.

Cancerul este o boală care nu ţine cont de vârstă. Am stat de vorbă cu dr. Alexandru Ulici, specialist ortoped, care s-a întâlnit în cariera sa cu multe cazuri de cancer de şold la copii. Unii dintre micuţii pacienţi aveau chiar şi sub 10 ani. Soluţiile în aceste situaţii, dacă se pot evita amputările, sunt protezele de şold sau de genunchi, după caz.
Copiii îşi dau seama când sunt bolnavi. Problema este că se tem să-şi anunţe părinţii că se simt rău. Simptomele primare ale cancerului sunt dureri cu localizare fixă, care se simt în special noaptea, şi care cresc în intensitate în timp. Diferenţa majoră faţă de durerile de creştere este că durerile cauzate de tumoră sunt tot mai intense şi durează mai mult. "Dacă observaţi că aceste simptome ţin de peste două săptămâni, este un motiv întemeiat să mergeţi cu cel mic la un specialist. Sistemul medical generalist nu este pregătit să facă constatări la acest nivel", spune dr. Ulici.
Soluţii radicale
În cazul cancerului, depistarea precoce este vitală pentru un tratament optim. Când ea întârzie, se ajunge, de obicei, la amputări şi alte soluţii radicale pentru a salva pacientul. "O depistare în timp util poate reduce durerile şi suferinţa. La şold sau la genunchi se poate pune o proteză.
Mai exact, se extrage tumoarea şi se introduce un dispozitiv de metal care stă în contact cu pielea şi face legătura între muşchi", explică Ulici. "Dacă totul merge bine, din punct de vedere ortopedic externarea se face în trei zile şi, după trei luni de imobilizare la pat şi încă vreo patru de recuperare, pacientul poate avea o viaţă normală. Este mult mai bine decât un picior tăiat", spune medicul.
Proteza creşte odată cu copilul
Durata de viaţă obişnuită a unei proteze de şold sau genunchi este de 15 ani. Ea se poate schimba de 3-4 ori şi poate asigura mobilitatea pacientului pentru aproape 50 de ani. Alternativa este o proteză de creştere, care se extinde odată cu creşterea copilului şi care durează mai mult. Oricum, în cazul copiilor cărora li se pune o proteză, la vârsta de adult aceasta se schimbă cu una corespunzătoare.
Partea proastă este că preţul oricărei proteze trebuie, în general, suportat de părinţi. "Dacă totul merge bine, copilul va creşte normal, va putea alerga, juca fotbal şi se va putea mişca în voie. Doar să nu stea picior peste picior, că apare riscul de fractură", mai explică dr. Ulici. "La vârsta de adult se schimbă proteza cu una cimentată şi omul se va putea mişca în voie. Din păcate, după 3-4 operaţii de fixare a unei proteze, nu prea mai rămâne material osos de care să prindem metalul. Dar evoluţia medicinei promite", le spune doctorul celor care se află în astfel de situaţii-limită. (Cosmin Pană)
Costul protezelor