Principalele greşeli care ne pot trimite la urgenţă de sărbători

Sarmalele şi pomana porcului, prăjiturile de casă şi alcoolul cu care stropim totul sunt tradiţii pe care le aşteptăm tot anul, însă ne pot dezechilibra într-atât încât să nu ne mai trebuiască nimic decât o ambulanţă

La o zi după Crăciun, în urmă cu aproape 20 de ani, Magdalena Costea a fost internată de urgenţă. „Am început să vomit sânge. Mult sânge. Pe lângă asta, am fost şi extrem de încăpăţânată, am ajuns abia pe seară la urgenţe, luată pe sus de familie. Nu credeam că tocmai mie mi se poate întâmpla aşa ceva.“ 

Magdalena, care la 40 de ani făcea cunoştinţă cu camera de gardă a Spitalului de Urgenţă Floreasca, susţine că nu este un om al exceselor. Nu este supraponderală, nu are probleme cardiace, nu are probleme cu tensiunea, care este mai degrabă mică (90 cu 60), şi nici nu avea, atunci, un stil de viaţă extrem în ceea ce priveşte alimentaţia. Numai că de sărbători se bucura de toate bunătăţile.

Crăciun cu carne prăjită şi piftie

Din Paşte în Crăciun, de Anul Nou şi de zilele de naştere, Magdalena trăia totul la maxim. „Îmi plac la nebunie sărbătorile, mai ales cele de iarnă. Îmi plac mirosul sarmalelor, piftia tremurătoare şi aroma de brad. Nu fac cozonac, dar nu concep o sărbătoare fără tort, fără salată de boeuf şi fără friptură de porc. Atunci, când am ajuns de urgenţă la spital, mâncasem cu o sarma prea mult“, crede ea.

A fost internată cu diagnosticul de hemoragie digestivă superioară. „Doamne fereşte, aşa ceva se întâmplă pe fondul altor tulburări. Avea, cu siguranţă, o boală preexistentă de care n-a ştiut“, consideră profesorul doctor Radu Voiosu, gastroenterolog la Spitalul Clinic Colentina. Într-adevăr, a fost externată din spital cu diagnosticul de ulcer gastroduodenal, mama şi bunica ei suferind, în jurul aceleiaşi vârste, de aceeaşi boală. 

Însă Magda recunoaşte că a fost vina sa, că a ajutat la declanşarea acestui episod traumatizant pentru ea şi pentru familia sa. „Stăteam cu un lighean în faţă şi, pur şi simplu, dădeam afară găleţi de sânge. Nu puteam să mă mişc, nu puteam să fac nimic. Copiii mei stăteau şi se uitau la mine“, adaugă Magda. S-a făcut tot posibilul pentru stoparea hemoragiei: tuburi gastro-esofagiene, perfuzii, tratament cu medicamente care opresc sângerarea. „Acele sărbători au fost distruse pentru mine. Pe 26 decembrie am fost internată. Am ieşit din spital abia pe 10 ianuarie anul următor. Şi totuşi am avut noroc. Dacă nu răspundeam tratamentului, ajungeam la cuţit“, povesteşte Magda.

„Românul, dacă nu mănâncă porc mult, nu se simte bine. Dacă nu bea la o masă vin cât cuprinde, spune că nu e sărbătoare. Problema noastră este că nu ştim când să ne oprim. Prăjim carne, prăjim cârnaţi, prăjim de toate. Şi apoi înecăm totul în alcool. Coloana vertebrală a acestor sărbători este carnea de porc, dar problema o reprezintă grăsimea şi excesul, nu tradiţia“, completează prof. dr. Voiosu.

Bunul-simţ îi lipseşte românului. Spitalele sunt suprasolicitate în această perioadă şi doctorii, prea puţini. prof. dr. Radu Voiosu, gastroenterologie

„Nu mai am dureri de cap, nu mai respir greu“

Magda nu făcea excese în afară de sărbători, însă nici nu mânca sănătos. Nu concepea o tocăniţă fără rântaşul aferent, adică sosul cu ceapă prăjită şi cu făină, nu concepea un Paşte fără salate de peşte înecate în maioneză şi nu concepea niciun Crăciun fără de toate pe masă, de la pomana porcului prăjită într-un tuci de untură, până la sarmalele cu costiţă afumată şi, la sfârşit, o porţie de şorici frecat cu sare.

Acum, după aproape 20 de ani de mâncat echilibrat, după ce a descoperit că o felie de muşchi de porc la masă este un pic mai sănătoasă decât kilograme de ceafă prăjită şi cârnaţi plini de grăsime, Magda spune că se simte mult mai bine. 

„Nu mai am dureri de cap, nu mai respir greu şi, mai mult, poate că o să ziceţi că e apanajul bătrâneţii, dar am descoperit şi beneficiile postului. Sunt credincioasă, am fost şi înainte, însă postul face pentru mine mult mai multe decât doar să mă apropie de Dumnezeu. Mă ajută să trăiesc mai sănătos. De sărbători, nu mai mănânc de parcă ar fi ultima masă. Plus că mă bucur mai mult de o friptură de curcan decât de grăsimea cărnii de porc“, spune Magda.

„Un om care ţine post este un om echilibrat, care nu face excese de sărbători. Trebuie să avem grijă când mâncăm, cât mâncăm şi cum mâncăm. Trebuie să avem grijă când, cum, cât şi ce bem. În asta constă totul, în echilibru şi grijă“, spune şi nutriţionistul comportamental Anamaria Iulian. 

Salata, un sfert din farfurie

După evenimentele din urmă cu 20 de ani, Magda a renunţat la excese. Continuă să ţină tradiţia alimentară a sărbătorilor de iarnă, dar a eliminat problemele majore. „De atunci am trecut la alimente mai slabe şi mi-am obişnuit şi familia să se mulţumească acum cu ceva mai sănătos. N-am renunţat la sarmale, dar le fac fără a adăuga grăsime şi, în special, din carne tocată de vită. N-am renunţat la friptură, însă de Crăciun înlocuiesc pulpa de porc cu un curcan la cuptor. N-am renunţat nici la dulciuri, însă zahărul nu mai este vedeta lor“, adaugă plină de mândrie Magda.

La fel sună şi sfaturile specialistului în nutriţie comportamentală: să nu exagerăm, să mâncăm mai degrabă muşchi de porc, sarmalele să conţină o carne mai uşoară şi să evităm să punem mult orez în ele. „Puneţi orez basmati, are amidon mai puţin. Introduceţi în sarmale, pe lângă carnea slabă, şi nişte ciuperci, nişte morcovi tăiaţi în bucăţi mici. Nu mâncaţi sarmalele cu smântână. Şi lângă friptură, nu trebuie uitată salata. Cel puţin un sfert din farfuria de sărbători trebuie să fie ocupat de salată, dacă nu chiar jumătate“, ne sfătuieşte dr. Iulian.

Magdalena Costea se numără printre norocoşi. Orice simptom din această perioadă se poate dovedi îngrijorător, mai ales în cazul persoanelor care ştiu că suferă de anumite boli.

„Pacienţii cu diverse boli cunoscute, cum ar fi diabet zaharat, hipertensiune arterială sau ciroză hepatică, trebuie să respecte recomandările dietetice specifice fiecărei afecţiuni: regim cu foarte puţină sare, cu foarte puţin zahăr şi fără toxine hepatice de orice fel“, adaugă Alina Bondoc, medic primar gastroenterologie la Medlife Bucureşti.

Vărsăturile, durerile de cap, de stomac, diareea, senzaţia de leşin, problemele de respiraţie, chiar şi palpitaţiile, toate acestea sunt manifestări care pot apărea mai ales în această perioadă din cauza exceselor alimentare. Putem avea probleme digestive, cardiace şi putem ajunge chiar să suferim un atac cerebral în cazul unei tensiuni sangvine crescute pe fondul unui pahar de vin roşu în plus.

Medicul Radu Voiosu spune că, deşi niciun simptom nu este normal, problemele grave apar atunci când simptomele sunt, şi ele, în exces. „Sunt supărătoare, însă vomitatul, de exemplu, este un reflex de apărare al organismului, să dea afară ce nu i-a picat bine. La fel şi diareea. Un episod, două, trei de diaree sau de vărsături nu sunt îngrijorătoare, însă când numărul creşte trebuie neapărat consultat un medic“, continuă specialistul.

Nu se recomandă medicaţie profilactică. Cea mai bună profilaxie este evitarea exceselor alimentare şi o dietă ponderată, inclusiv de sărbători. dr. Alina Bondoc, gastroenterolog

Cu ce ne tratăm

Conform specialistului în nutriţie comportamentală, orice fel de ceai amar este bun pentru înlăturarea efectelor unei mese prea bogate în grăsimi. Sunătoarea, anghinarea sunt foarte bune pentru sistemul digestiv. „Se mai poate folosi şi cărbunele medicinal în cazul balonărilor, pentru că arde gazele din colon. Există şi tincturi pe bază de diverse plante: de urzică, de mătase de porumb, cu un rol benefic asupra sistemului digestiv“, precizează medicul.

Prof. dr. Radu Voiosu ne readuce aminte de un medicament uitat acum, tocmai bun pentru tratarea diareei: calciu carbonic. „În cazul greţei sunt bune metoclopramidul, emetiralul“, adaugă dr. Voiosu.

Liber la dulciuri făcute în casă

Nu renunţaţi la dulciurile de sărbători, recomandă nutriţionistul comportamental Anamaria Iulian. „Normal că le dăm voie să mănânce dulciuri, însă cele pe bază de lapte. Prăjiturile de casă, în cantităţi controlate, sunt mai sănătoase“, spune specialista.

Implicaţi copiii în prepararea deserturilor. Învăţându-i să ne ajute, îi obişnuim şi cu efortul fizic, cu joaca. dr. Anamaria Iulian, nutriţionist comportamental

Deserturile de fructe, puţin cozonac cu lapte, îngheţate preparate în casă, prăjituri pe bază de cereale şi fructe, plăcinte făcute în casă, nu cu foietaj cumpărat, ci făcut de mama în casă cu făină integrală, cu mere rase şi foarte puţin zahăr pentru a le lega. Laptele de pasăre şi budincile de vanilie, folosind păstaia de vanilie, nu siropurile din comerţ. Toate acestea sunt dulciuri care pot fi date copiilor fără grija riscurilor pe care le presupun deserturile procesate din comerţ.

Sarea în bucate nu este pentru cardiaci

„Din cauza consumului excesiv de alimente sărate, cum sunt murăturile, varza murată, afumăturile, brânzeturile, măslinele, dar şi din cauza consumului exagerat de alcool, în special vin roşu, oamenii care suferă de hipertensiune pot avea creşteri tensionale care dau stare de rău, dureri de cap, ameţeli şi chiar, în situaţiile extreme, se pot solda cu un accident vascular cerebral“, avertizează conferenţiar universitar doctor Luminiţa Iliuţă, medic primar cardiolog la cabinetul medical Cardioclass din Bucureşti. În plus, consumul de sare şi de alcool în cantităţi mari, consumul exagerat de alimente pot da naştere la balonare, care poate provoca tulburări de ritm cardiac.

De Crăciun, riscul de infarct este mai mare decât în restul anului FOTO Shutterstock

Mai mult, din cauza temperaturilor joase, pacienţii cu probleme de inimă înregistrează mai multe crize anginoase şi au un risc mai mare de infarct. „Din acest motiv, pacienţii cu risc crescut este bine să evite să părăsească locuinţa la temperaturi sub 5 grade Celsius“, spune dr. Luminiţa Iliuţă. 

Partea gravă este că, în unele cazuri, şi un infarct de miocard se poate manifesta prin simptome similare cu cele provocate de excesul alimentar: stare de greaţă şi vomă. 

Măsuri importante de prim-ajutor

„Durerile din capul pieptului de până în 30 de minute şi care nu se modifică la schimbarea poziţiei corpului sau cu ajutorul unei respiraţii controlate adânci trebuie tratate cu aspirină de 100 miligrame şi nitroglicerină sublingual. În caz de durere intensă de cap, de ameţeală şi de creştere a tensiunii peste 160 mmHg, se administrează Captopril sublingual de 25 de miligrame. Pentru palpitaţii intense, cu ritm rapid sau neregulat, se administrează un betablocant sublingual. Ameţeala cu transpiraţii intense şi paloare poate fi combătută aşezându-vă în poziţie orizontală cu picioarele ridicate la 45 grade“, recomandă ca măsuri de prim-ajutor medicul Luminiţa Iliuţă.

Citeşte şi:

De ce mâncăm mai mult pe timp de iarnă

În perioada rece a anului, apetitul tău creşte. Mulţi te liniştesc şi-ţi spun că este un lucru firesc, deoarece organismul va folosi caloriile acumulate pentru a se proteja de frig.

Cele mai căutate diete în 2013

Google a publicat săptămâna aceasta lista celor mai căutate diete de cei care urmăresc să piardă în greutate, rezultatele prezentând diverse tipuri de alimentaţie alese de cei interesaţi.

De ce sunt animalele de companie cadoul potrivit pentru acest Crăciun

Oamenii de ştiinţă ştiu de multă vreme că un copil care creşte cu animale, cum ar fi cu un căţel sau o pisicuţă, este mai puţin predispus să sufere de astm sau de alergii. Acum au reuşit să demonstreze şi de ce se întâmplă acest lucru. Aşadar, o idee bună pentru un cadou de Crăciun sănătos pentru copii, este un animăluţ de casă.

VIDEO Cât zahăr conţin deserturile şi gustările preferate ale copiilor

Cum magazinele abundă în dulciuri pentru „luna cadourilor“, ne-am gândit că ar fi momentul oportun pentru un mic experiment: să vedem cât zahăr conţin cele mai populare produse destinate copiilor şi, deci, cât zahăr mănâncă fără să ne dăm seama un copil în decurs de o zi. Nutriţionistul comportamental Anamaria Iulian ne-a vinit în ajutor.