Prof. dr. Doina Dimulescu, cardiolog: „După Sărbători, apare un val de bolnavi care au mâncat sărat“
0
Frigul, vântul, dar şi mâncarea tradiţională românească sunt provocări pentru persoanele hipertensive şi pentru cardiaci, spune prof. dr. Doina Dimulescu.
„Timp niciodată nu este şi, în principiu, dacă porneşti de la ideea că nu ai timp, există riscul să devii tu însuţi pacient“. Aşa justifică profesorul doctor Doina Dimulescu faptul că-şi găseşte timp şi pentru a mânca sănătos, pe cât posibil, şi pentru a-şi plimba căţelul, şi pentru a-şi vedea pacienţii, şi pentru a rezolva problemele administrative de la Spitalul Universitar de Urgenţă Elias, unde este manager general. Dar şi pentru a discuta pe îndelete cu noi despre problemele de iarnă ale cardiacilor.
„Weekend Adevărul“: În ce sezon se diagnostichează cele mai multe afecţiuni cardiovasculare şi cele mai multe infarcte?
Doina Dimulescu: În mod evident, incidenţa cea mai mare e în sezonul rece, adică începând din toamnă, târziu, până către primăvară. Frigul are o contribuţie importantă la declanşarea unor complicaţii ale bolii coronariene, la decompensarea insuficienţelor cardiace, la variaţiile mari de tensiune arterială ale bolnavilor hipertensivi. E posibil să existe, însă, şi un rol al infecţiilor respiratorii. S-a vorbit mult despre posibila implicare în precipitarea proceselor de formare de cheag în vas, şi din cauza infecţiilor, prin activarea acelor elemente ale sângelui – leucocitele – şi a altor elemente circulante care pot avea un efect nefavorabil şi care pot precipita evenimente coronariene acute, cum e infarctul, cum e angina instabilă. Deci realitatea este aceea că în sezonul rece, toamna târziu, iarna şi până către primăvară, vedem un număr mult mai mare de accidente coronariene decât în timpul verii.
Ce simte cardiacul?
Depinde de afecţiunea pe care o are. Poate să aibă durere anginoasă mai frecventă, poate să aibă o durere violentă, care e semnul că s-a produs un sindrom coronarian acut, de tipul infarctului sau al anginei instabile, poate să aibă o lipsă de aer cauzată de fenomenele de insuficienţă cardiacă, poate să aibă şi alte tulburări legate de creşterile de tensiune, tulburări de echilibru. Toate acestea sunt manifestări care de regulă aduc pacienţi în număr mult mai mare la camera de gardă, la spital, decât în sezonul cald.
Ce este angina instabilă?
Este o formă de sindrom coronarian acut, deci e o complicaţie a bolii aterosclerotice a coronarelor (n. r. – boala aterosclerotică înseamnă depunerea de colesterol pe pereţii arterelor coronare care alimentează inima cu sânge). Este caracterizată prin îndesirea crizelor de durere toracică şi apariţia acestor dureri în alte împrejurări decât la efort. Cel mai adesea, aceste dureri nu mai răspund la tratamentul precedent pe care-l făcea pacientul, uneori nu mai răspund nici la nitroglicerina pe care pacientul, eventual, era obişnuit să o ia. Uneori, angina instabilă poate fi prima manifestare a bolii coronariene.
Întreruperea tratamentului în timpul Sărbătorilor, pe motiv că oricum au băut alcool sau au mâncat mai mult, înseamnă o înzecire a riscurilor pe care le au pacienţii cardiaci.
Frigul creşte tensiunea arterială
Ce e mai periculos: să stea în frig sau trecerea bruscă de la frig la cald?
Nu trecerea bruscă. Reacţia fiziologică la frig este descărcarea de catecolamine (n. r. – grup de substanţe cu rol major în răspunsul la stres al organismului), care face vasoconstricţie în piele şi care reduce pierderea de căldură către mediul exterior. Această vasoconstricţie apare pe numeroase teritorii şi deseori produce creşterea tensiunii arteriale. Creşterea tensiunii reprezintă ea însăşi o sarcină suplimentară pentru muşchiul cardiac. Dacă se accelerează şi pulsul, şi asta determină creşterea solicitării inimii, care nu are de unde să-şi ia mai mult sânge, pentru că vasele sunt îngustate. Dacă există boală de coronare, care îngustează lumenul vascular şi reduce fluxul coronarian, evident că se creează condiţiile propice pentru ca bolnavul să facă ischemie miocardică, cu sau fără angină. Pentru că mulţi bolnavi nu fac angină, ei au alte manifestări: stare de slăbiciune, lipsă de aer. Se cheamă uneori echivalente anginoase. Sau, pur şi simplu, nu au aceste manifestări şi bolnavii sunt depistaţi întâmplător sau pentru că nu se simt bine. Ajung la camera de gardă, în special persoanele în vârstă, şi le găsim modificări electrocardiografice importante sau afectarea funcţiei de pompă cardiacă, care au ca şi cauză ischemia miocardică silenţioasă, îi zicem noi, deci fără durere.
Masa de Sărbători este o provocare pentru pacienţii cardiaci?
Cu siguranţă, pentru că de Sărbători, potrivit obiceiurilor noastre tradiţionale, aproape întotdeauna punem pe masă mult mai multă mâncare decât ar trebui să mâncăm. Excesul alimentar poate produce nu doar tulburări digestive, ci şi efecte cardiovasculare. Iar excesul de alcool poate genera tulburări de ritm cardiac. Deseori se întâmplă ca, după mesele abundente de Sărbători, să apară şi accidente coronariene, şi accidente vasculare cerebrale.
Deci poate fi şi un efect imediat...
Poate fi un efect imediat, sigur! E un lucru obişnuit ca imediat după Crăciun şi imediat după Anul Nou să apară un val de bolnavi care, de exemplu, mănâncă mai sărat. Toate mâncărurile noastre tradiţionale sunt mult mai sărate decât ar trebui pentru un pacient cu o boală cardiovasculară. Aproape invariabil, excesele alimentare nu doar ca şi cantitate, ci şi ca aport de sodiu, de sare, produc efecte imediate. Traduse prin creşterea tensiunii arteriale şi prin apariţia semnelor de decompensare în insuficienţa cardiacă.
Prin urmare, mai grav chiar decât consumul excesiv de grăsimi este consumul excesiv de sare?
Da, consumul de grăsimi să zicem că nu produce efecte imediate sau efectele imediate sunt, mai degrabă, digestive. Dar efectele cardiovasculare sunt generate mai ales de consumul excesiv de alimente foarte sărate.
Medicaţia trebuie ajustată iarna
Trebuie modificat tratamentul hipertensivului în sezonul rece?
Aproape întotdeauna. În sezonul rece trebuie ajustate dozele de medicamente pentru pacienţii hipertensivi. În sensul că aproape întotdeauna trebuie crescute dozele sau trebuie suplimentat tratamentul cu diuretice sau cu alte clase de medicamente pentru a menţine valorile tensionale în limitele dorite de noi, acelea care protejează de complicaţii cardiovasculare.
Au voie hipertensivii să facă sporturi de iarnă?
Dacă sunt bine controlaţi ca tratament, în principiu, da. Se ştie că efortul fizic constant, de intensitate moderată, nu efortul violent, produce efecte favorabile asupra tensiunii arteriale. În sensul că valorile tensionale tind să scadă în timpul efortului moderat, din cauza vasodilataţiei care se produce în masa musculară.
„Tinerii se gândesc că o durere în piept este întotdeauna semn de viroză“
Ce cadouri sănătoase ar trebui să-şi facă ei înşişi bolnavii cardiaci sau să le facă apropiaţii de Crăciun?
Un stepper, cu care pot face mişcare în casă, într-un spaţiu mic, un nivel de exerciţiu fizic fiziologic şi care ajută şi la menţinerea formei fizice fără neapărat să se supună la aerul rece de afară. Şi fructele proaspete sunt un cadou binevenit oricând. Şi, desigur, o bucurie. Se ştie că tonusul psihic bun influenţează favorabil inclusiv evoluţia pacienţilor care au probleme cardiovasculare. Exact aşa cum se ştie că stările depresive şi anxietatea sunt factori favorizanţi pentru apariţia unor complicaţii ale bolii cardiovasculare. Deci în măsura în care reuşim să facem o bucurie sau o plăcere şi să reducem anxietatea celor care sunt în preajma noastră, fie că sunt părinţi sau persoane apropiate, există şanse mari ca acest lucru să contribuie la o evoluţie favorabilă a bolii cardiovasculare.
Mişcarea pe care o fac cel mai adesea este porţia mea de plimbat al căţelului. Este o modalitate de a face mişcare oricând.
Tensiometrele pentru acasă pot fi şi ele un astfel de cadou? Care consideraţi că sunt cele mai eficiente, cele mai fidele?
Este util să avem la domiciliu un aparat de măsurare a tensiunii arteriale. Recomandările actuale nu sunt personale, sunt recomandările ghidurilor şi ale instituţiilor internaţionale. Pacientul ar trebui să-şi măsoare tensiunea la domiciliu cu un tensiometru electronic care se pune pe braţ. Nu se recomandă acele tensiometre care măsoară tensiunea la încheietura mâinii şi care dau deseori erori în plus sau în minus.
Cam cât ar trebui să investim într-un astfel de dispozitiv pentru a avea o oarecare certitudine a eficienţei?
O asemenea investiţie merită făcută, pentru că un tensiometru de calitate are şi o durată de funcţionare suficient de lungă. Nu pentru cineva care nu are niciun fel de problemă cardiacă, ci pentru pacientul cu boală cardiovasculară, nu doar cu hipertensiune. Există tensiometre de calitate de până în 200 de lei în farmacii.
Sună la 112 în primele minute!
Ce trebuie să facem ca măsură de prim-ajutor dacă face un infarct cineva?
În primul rând, trebuie să anunţăm ambulanţa, la 112. În prezent avem, din fericire, în toată ţara un program şi un sistem care a generat deja beneficii în scăderea marcantă a mortalităţii prin infarct miocardic acut. E vorba de programul de angioplastie primară. Condiţia e ca pacientul să ştie că există această posibilitate. Eficacitatea angioplastiei primare ţine de viteza cu care pacientul sau familia lui anunţă la 112 că are durere în piept şi că există suspiciunea de infarct. Eficacitatea dilatării, a deschiderii arterei în care s-a format cheagul este condiţionată strict de ajungerea în timp util la spital. Sigur, există un timp de latenţă dat de transport, dar timpul important este intervalul între momentul în care apar simptomele şi cel în care pacientul se gândeşte că poate fi o manifestare a infarctului. În perioadele reci, cel mai adesea se întâmplă ca acest diagnostic să fie ratat şi suspiciunea să nu apară pentru că foarte multe persoane, mai ales tinerii, se gândesc că o durere în piept este primul semn al unei afecţiuni respiratorii. Şi atunci aşteaptă să treacă şi se pierd ore bune din timpul în care ar putea avea beneficiu angioplastia.
CV
Manager general la „Elias“
Numele: Doina Dimulescu
Data şi locul naşterii: 25 septembrie 1953, Bucureşti
Starea civilă: căsătorită
Studiile şi cariera:
1972-1978 – Facultatea de Medicină Generală, media de absolvire: 10
1999 – doctor în medicină, specialitatea cardiologie
membru al Asociaţiei Europene de Ecocardiografie
din decembrie 2010, este manager general al Spitalului Universitar de Urgenţă „Elias“
Locuieşte în: Bucureşti
Se încarcă comentariile...
