Povestea incredibilă a copilului de țăran român ajuns unul dintre geniile lumii. A devenit cel mai bun neurochirurg din Europa
0Leon Dănăilă este unul dintre cei mai galonați medici din istoria României. Născut într-un târg de la capătul României, a reușit, printr-o dedicare totală, să salveze viața a zeci de mii de pacienți. În plus, a ajuns renumit pentru modestia sa, deși a operat inclusiv prim-miniștri.
Leon Dănăilă( 92 de ani) este unul dintre cei mai importanți și recunoscuți medici din istoria României. A salvat de-a lungul întregii sale cariere, începută în anul 1958, viața a zeci de mii de români cu probleme neurologice. În plus, a dezvoltat în România metode de intervenție chirurgicală care au crescut speranța de supraviețuire a pacienților. Academician, profesor, medic, Leon Dănăilă este considerat în mediile academice internaţionale cel mai bun neurochirurg din Europa şi figurează alături de Einstein printre cele 500 de genii ale secolului 21. După 30 de ani de studii şi cercetări, a descoperit inclusiv o nouă celulă în creier. Devenit faimos la nivel internațional, Leon Dănăilă a operat oameni de stat importanți din România și alte țări dar cu toate acestea și-a păstrat modestia specifică și a refuzat chiar importante funcții în stat. Recent, Leon Dănăilă, medicul cu viață de roman foileton, a fost decorat cu Ordinul Militar al României pentru o carieră excepțională, distincție conferită de colonelul dr. Adrian Constantin, membru de onoare al Academiei Oamenilor de Știință din România.
Copilul de țăran de la capătul României, care și-a dorit să devină medic
Leon Dănăilă s-a născut pe 1 iulie 1933 la Darabani, județul Botoșani, cel mai nordic oraș de pe teritoriul țării noastre. La acea vreme, Darabiul era un târg dominat de comerțul evreiesc și o zonă agricolă importantă. Viitorul academician și geniu al chirurghiei românești s-a născut într-o familie modestă de țărani, cu lipsuri materiale specifice lumii rurale din perioada interbelică. Tatăl său nu știa carte iar mama avea doar patru clase primare. Se spune că Leon Dănăilă, în copilărie, nu avea nicio carte în casă și, avid de lectură, devora cărțile de la biblioteca școlii. În plus, a fost mereu un copil credincios, obișnuit de mic să meargă la Biserică.
"Părinţii mei au fost de condiţie foarte modestă, mama avea patru clase elementare, iar tata nu ştia carte, dar era un om foarte activ. El dorea să devină primarul Dărăbanului, dar a venit războiul şi nu a mai reuşit. Mă jucam cu toţi copiii de pe uliţă şi de prin alte părţi şi eram prieten cu toată lumea, nu exista duşmănie între noi, a fost o perioadă care sigur că nu se va mai întoarce niciodată, dar pe care eu o regret prin faptul că ne-am simţit foarte bine. Deşi în mediul acesta întotdeauna am simţit foamea, frigul, lipsurile, eu nu le-am dat mare importanţă. Când eşti copil mai puţin îţi dai seama, dar părinţii mei au fost foarte muncitori şi totdeauna m-au învăţat nişte lucruri foarte importante. În primul rând m-au învăţat că este foarte importantă pentru om credinţa, biserica”, preciza Leon Dănăilă într-un interviu pentru „Adevărul”.
Deși era dornic de cunoaștere și să-și explice toate fenomele care-l înconjoară, pasionat de lectură, Leon Dănăilă, mărturisea că nu a îndrăgit școala încă de la început. Ulterior, a fost pus să aleagă între a urma cursurile liceale sau să meargă la muncile agricole, ca majoritatea adolescenților din zonă. O minte sclipitoare cu o putere de muncă incredibilă, Leon Dănăilă a ales să continue studiile. A urmat cursurile Liceului „Grigore Ghica” din Dorohoi, și astăzi o școală de elită din nordul României. La liceu, tânărul dărăbănean s-a îndrăgostit lulea de anatomie, biologie și tot ce ținea de medicină și corpul uman. A citit toate cărțile din biblioteca liceului care aveau legătură cu acest domeniu. Reputatul academician mărturisea că atunci când a ales să meargă pe acest drum al medicinei s-a gândit că numai așa poate să-i ajute pe semenii săi. Practic, meseria și-a ales-o din iubire de oameni. În 1952, a intrat printr-un concurs dificil la Facultatea de Medicină de la Iași, pe care a absolvit-o în 1958. Ulterior, a fost repartizat să-și facă stagiatura în mediul rural. Așa a ajuns să lucreze timp de doi ani la Spitalul din Comănești și încă un an la Circumscripția sanitară din Dărmănești.
Ulterior, în 1961, a dat concurs și a ocupat postul de medic secundar neurochirurg la clina de Neurochirurgie de la Spitalul „Gh. Marinescu” din București. După 64 de ani de carieră, academicianul și medicul Leon Dănăilă lucrează și în prezent la acest spital. Practic, în 1961, începea cariera în neurochirurgie a copilului de țăran de la Darabani. Este, probabil, una dintre cele mai motivaționale povești. Un tânăr de la capătul României, dintr-o familie foarte modestă, cu puțină știință de carte, a ajuns prin învățătură, muncă, disciplină și o inteligență sclipitoare pe culmi profesionale.
Accidentele de muncă, curiozitatea unui student și testele anti-malpraxis
Pasiunea pentru neurochirurgie și alegerea acestei ramuri a medicinei s-a născut la academicianul român pe vremea când era student la medicină. Făcea stagiul de pregătire la Bicaz, un mic oraș industrial din județul Neamț. Perioada stagiului a coincis cu amenajarea marelui baraj de la Bicaz (construit în perioada 1950-1960), situat pe râul Bistrița.
„Când eram student am făcut stagiul la Bicaz, acolo erau foarte multe accidente şi acolo am văzut primele operaţii pe creier, care m-au mirat foarte mult fiindcă în facultate nu prea am participat la astfel de intervenţii chirurgicale. Mi-a plăcut atunci răbdarea cu care trebuie să operezi acest organ şi nu numai. Chirurgul trebuie să fie foarte răbdător, să aibă simţ estetic, să aibă talent şi, mai înainte de toate, trebuie să aibă har. Trebuie să fie inovativ şi inventiv, pentru ca atunci când în operaţie se iveşte vreo complicaţie să ştie să o rezolve în condiţii optime”, preciza Leon Dănăilă. Totodată, văzând importanța talentului și necesitatea unor calități esențiale pe care orice medic care abordează neurochirurgia ar trebuie să le aibă, mai târziu, Leon Dănăilă a elaborat împreună cu un psiholog un test special pentru cei care vor să practice chirurgia, menit sǎ evite pierderile de vieți omenești prin malpraxis.
"Împreună cu profesorul Golu, care este psiholog, am propus ca cei care doresc să facă chirurgia să fie testaţi. De ce atunci când lucrezi pe om şi viaţa omului este în pericol să nu fie testat chirurgul, dacă are aptitudini? Unii fac chirugie pentru că aud că e bănoasă, interesantă, spectaculoasă. Acest test l-am trimis la o revistă de chirurgie, dar mi l-au respins, au spus că nu pot să-l publice. Apoi, eu am publicat o carte despre tumorile cerebrale şi acolo este inserat. Nici pe plan internaţional nu există astfel de teste care se aplică unuia care termină o facultate de medicină şi care vrea să urmeze chirurgia”, adaugă Leon Dănăilă.
Medicul care a salvat viața a milioane de oameni în țara unde se opera cu degetul
Una dintre cele mai importante contribuții pe care le-a adus Leon Dănăilă medicinei românești și în special neurochirurgiei este reducerea mortalității la intervențiile chirurgicale pe creier prin introducerea unor metode moderne de operație, după modele din străinătate. Pentru a reuși acest lucru, Leon Dănăilă a dus o luptă totală. În primul rând, a convins-o pe secretara reputatului profesor Constantin Arseni, unul dintre fondatorii școlii românești de neurochirurgie, să-i facă rost de o cheie.
"Profesorul Arseni nu dădea la nimeni voie să intre în arhivă, noaptea lua cheia cu el, iar în timpul zilei dădea cheia la o secretară. Într-o zi, am rugat-o pe domnişoara respectivă să-mi dea şi mie cheia de la arhive. Şi atunci am făcut o statistică, pe care o am şi acum, fiindcă atunci când faci o afirmaţie trebuie să fii foarte precis în date. Am găsit o mortalitate de circa 50-60 la sută, o mortalitate foarte mare, aşa era situaţia în toată ţara(n.r. în anii 70). Profesorul Arseni a fost o personalitate, a făcut mult pentru neurochirugie, dar în domeniul tehnicii operatorii era puţin depăşit. În afară de revistele ruseşti, mai veneau şi reviste din America şi citeam că cele mai complicate operaţii ajung la o mortalitate de 3 ori 4 la sută”, preciza Leon Dănăilă. Și asta fiindcă în România acelor vremuri, tumorile cerebrale se scoteau efectiv cu degetul, în timp ce în lumea civilizată se lucra cu microscopul operator.
În acele condiții, peste 50% dintre pacienți rămâneau fie cu sechele grave, fie decedau. Pentru a rezolva problema, academicianul Dănăilă a obținut o bursă Fullbright, la începutul anilor '80, la New York. Acolo a văzut și a învățat utilizarea microscopului operator. "Şi atunci mi-am pus problema că vreau să mă duc şi eu să văd cum fac ei, cum operează. Am obţinut o bursă şi am ajuns în America, la New York. Am văzut o altă tehnică operatorie, tumorile nu se scoteau cu degetul, ci cu microscopul operator, care măreşte, luminează câmpul operator şi te ajută să păstrezi zonele importante şi vasele de sânge, care sunt extrem de importante”, precizează Dănăilă. Când s-a întors în România, a introdus această tehnică și în România, în operațiile pe creier. Rezultatele au fost excepționale.
Dănăilă versus Arseni
Introducerea noilor tehnici chirurgicale s-a izbit însă de opoziția profesorului Arseni, o somitate, dar conservator în abordare. În plus, începuse să invidieze succesul mai tânărului său coleg. "Mulţi dintre pacienţii profesorului Arseni îl rugau să mă ia şi pe mine în operaţie, ceea ce l-a enervat foarte mult. Mai ales că el avea şi o retinopatie diabetică şi nici vederea nu era bună. Eu îl opream uneori: „Domn profesor, aici e carotida, aici e nervul optic, îmi era frică să nu-l lezeze, să nu facă deficite foarte mari". Uneori se enerva şi zicea „du-te dracului, dacă tu eşti deştept, rămâni tu şi operează”. Şi atunci el pleca, rămâneam eu şi reuşeam să micşorez această mortalitate”, preciza Leon Dănăilă într-un interviu pentru „Ziarul financiar”.
Ulterior, pentru a scăpa de Leon Dănăilă a creat o nouă secție, unde l-a pus șef. Noua secție era însă o clădire goală, plină de furnici, gândaci și fără echipamente. Cu dedicarea sa legendară, Leon Dănăilă a făcut dezinsecție, a dotat secția cu instrumentar obișnuit după ce a rugat pe cei de la fabrica de instrumentar medical să-l ajute. Profesorul Arseni i-a pus bețe în roate până și la Ministerul Sănătății din perioada comunistă, după ce Dănăilă îi rugase să-i dea aparatură corespunzătoare. Abia după ce a operat suficienți membrii ai Comitetului Central ai PCR a primit tot ce avea nevoie.
L-a operat pe primul-ministru al Coreei de Nord și a refuzat funcția de ministru al Sănătății
Puțini știu, de exemplu, că Leon Dănăilă l-a operat în anii comunismului, alături de profesorul Arseni, pe prim-ministrul Coreei de Nord. Acesta avea o tumoră cerebrală și a fost adus în România pentru a fi operat. Intervenția chirurgicală a avut loc la Spitalul Elias din Capitală, iar oficialul coreean a plecat acasă pe picioarele lui. Datorită faimei pe care o dobândise și a rezultatelor incredibile, medicul Leon Dănăilă a fost propus ministru al Sănătății în perioada comunistă, dar a refuzat.
"Mi s-a propus pe vremea lui Ceauşescu să fiu ministrul Sănătăţii, dar eu am refuzat. Am zis că dacă nu ai bani să îmbunătăţeşti sistemul sanitar degeaba mă duc eu acolo. Că te judecă toată lumea. Ministrul nu vine cu sacul cu bani. El depinde de bugetul care i se dă”, preciza Dănăilă pentru „Ziarul financiar”. Academicianul cu origini botoșănene a publicat numeroase lucrări de specialitate recunoscute inclusiv la nivel internațional, cu contribuții științifice excepționale.
Este singurul neurochirurg din ţară care a operat anevrismele sistemului arterial vertebro-bazilar, are zeci de pionierate în neurochirurgie și deţine 18 brevete de inventator şi zece de inovator. În ciuda succesului său, academicianul Leon Dănăilă a rămas un om modest, care nu a făcut niciodată avere din medicină. În perioada comunistă, avea salariul de 700 de lei pe lună. Din aceștia dădea 500 de lei pe gazdă iar 200 pe mâncarea. Mărturisea că avea ciorapii rupți și mai cerea bani de acasă.
.
Se încarcă comentariile...
