Neputința sistemului nenorocește vieți. De ce sunt plimbați pacienții între spitale
0În România se moare cu zile, atrage atenția un raport privind starea sănătății în Uniunea Europeană. Documentul explică și de ce se întâmplă asta: țara noastră, comparativ cu celelalte state europene, alocă pentru sănătate cei mai puțini bani. Iar toate acestea au fost confirmate recent de cazul unei femei din Ploiești care a rămas paralizată pentru că aproape două zile a fost plimbată între spitale.
Povestea șocantă a pacientei din Ploiești, care a suferit un accident vascular cerebral și a fost plimbată aproape două zile între mai multe spitale, scoate la iveală fața hâdă a unui sistem sanitar putred, care excelează în neglijență, incompetență și nepăsare. Este vorba despre o pacientă de 75 de ani care a fost adusă de ambulanță la Spitalul Județean Ploiești. Însă, pentru că în spital, la momentul respectiv, nu se afla nici un medic neurolog, femeia a fost transportată la Târgoviște. Pe drum s-au pierdut ore prețioase. De aici, după ce a fost consultată de un specialist, a fost trimisă înapoi la Ploiești. După încă 24 de ore de așteptare în camera de gardă, pacienta a fost urcată din nou în ambulanță și transportată la București. Unde a intrat direct în operație, însă prea târziu. Medicii au salvat-o, însă femeia a rămas cu sechele pe viață.
Despre cazul pacientei din Ploiești și „vinovații fără vină”
Cine este de vină? Vasile Barbu, președintele Asociației Naționale pentru Protecția Pacienților a declarat pentru „Adevărul” că aici vorbim despre un caz clar de neglijență în serviciu, dar și despre zădărnicirea șanselor la viață și sănătate ale pacientului. „Este vorba despre nerespectarea Programului Național pentru Accidentele Vasculare. Practic, nu s-a respectat protocolul. În acest program sunt înscrise spitalele cele care au competența să rezolve astfel de cazuri. Dacă un spital și-a pierdut, între timp, competența, trebuie să anunțe întreg sistemul, inclusiv pe coordonatorul programului la nivel național și regional, dar și sistemul de ambulanță și să spună: Vă rog, nu mai aduceți pacienți cu AVC la noi pentru că nu avem medici. De ce? Pentru că noi am fost niște neglijenți și nu am atras personal. Eu l-aș da afară imediat pe acest manager de spital și l-aș acuza de neglijență în serviciu pentru că a zădărnicit șansele acestei paciente la viață și la sănătate. El trebuia să anunțe imediat. Dacă făcea acest anunț, ambulanța nu se mai ducea cu pacienta acolo. S-ar fi dus în altă parte, s-ar fi economisit timp iar femeia ar fi avut șanse reale de recuperare”, a precizat Vasile Barbu.
Cazul de la Ploiești nu este unul singular în România. Astfel de povești se petrec, din păcate, zilnic. „Sunt nenumărate situații pe care presa nu le știe. Asta se întâmplă în fiecare zi. Sunt găuri peste tot”, a explicat Sorin Paveliu, expert în politici de sănătate. „Nu e normal să ai o secție de neurologie și să nu ai medic. Nu ai medic, ai închis secția”, subliniază specialistul.
Șirul nesfârșit al greșelilor a continuat și la spitalul din Târgoviște, căci medicii de aici ar fi trebuit să direcționeze pacienta direct la București, nu s-o trimită de unde a plecat. „Trebuiau să ceară epicriza de etapă a pacientei, asta e procedura, și ar fi constat că nici ei nu au competență. Pacienta ar fi trebuit direcționată de la Ploiești la București, fără să se mai piardă vremea. Ei nu au respectat protocoalele. Nici la Ploiești nici la Târgoviște. Sunt primii vinovați”, mai spune Vasile Barbu. „Noi, împreună cu Colegiul Medicilor, o să introducem pe lângă eroarea medicală și pedeapsa pentru malpraxis și zădărnicirea șansei la viață și la sănătate. Dacă cineva a contribuit la zădărnicirea șansei, să poată fi tras la răspundere din punct de vedere legal”, a mai precizat acesta.
Ce s-a întâmplat la spitalul din Ploiești cade în responsabilitatea sistemului sanitar din România, a precizat Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. „Domnul ministru Rafila nu a știut să facă politici sanitare responsabile. Atunci, de ce ne mai mirăm că nici managerii de spitale nu sunt în stare? Cum e turcul, și pistolul!”
Ce poate face acum familia pacientei paralizate pe viață? Să-și caute dreptatea în justiție, este de părere Vasile Barbu. „Dacă apelează la noi, le vom asigura tot suportul juridic și judiciar. Și nu numai lor, ci tuturor pacienților care au nevoie”.
În România se moare cu zile
Potrivit raportului „Starea Sănătății în Uniunea Europeană pe anul 2023” românii pierd lupta în fața unor boli care ar putea fi prevenite, dar și tratate. Infecția cu Covid, de exemplu, anumite afecțiuni cardiace, pulmonare, dar și boli cauzate de fumat, consum de alcool, o alimentație nesănătoasă și poluare. Concret, în anul 2020, în România s-au înregistrat 358 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori. Vorbim despre o cifră aproape dublă față de media UE (180 de decese la 100.000 de locuitori). Tot acum trei ani s-au înregistrat 235 de decese din cauze tratabile la 100.000 de locuitori, adică de 2,5 ori mai mare peste media UE (care este de 92 de decese la 100.000 de locuitori). Raportul arată, de asemenea, că mortalitatea în România a crescut brusc în anul 2020 - moment ce a coincis cu izbucnirea pandemiei de COVID-19.
Sănătatea României, cea mai săracă din Europa
În ceea ce privește cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor, statul român alocă cele mai mici sume de bani din toate țările UE. Concret, țara noastră a cheltuit, în anul 2021, 1.663 de euro pe cap de locuitor, adică mai puțin de jumătate din media UE, care a fost atunci de 4.030 de euro.
Cifrele mai spun că România alocă sănătății un procent de doar 6,5% din PIB, în condițiile în care numeroase categorii de populație sunt scutite de la plata asigurării de sănătate. Potrivit datelor oficiale, doar 36% dintre cei care beneficiază de servicii de sănătate plătesc asigurare de sănătate. „Toate catastrofele pe care le vedem la tv sunt de fapt manifestările unei alocări vădit insuficiente. Dar toți visăm spitale, aparatură modernă, dar nu visăm să dăm bani. Dovadă că dor 5 milioane de oameni plătesc asigurări de sănătate. Ceea ce e aberant. Până în 2002 -2003 noi plăteam pentru asigurarea de sănătate 14% raportat la venit. Brusc, s-a hotărât că avem prea mulți bani. E prea multă sănătate. Și acum plătim doar 10%”, arată Sorin Paveliu.
Vocea pacienților oncologici: „Este strigător la cer și am obosit”
În anul 2020, unul din șase români a murit de cancer. Cancerul pulmonar este cea mai frecventă cauză de deces, urmat de cancerul colorectal și cancerul de sân, arată profilul de țară privind sănătatea. În România, mortalitatea prin cancer este peste media UE și, începând cu anul 2000, a crescut pentru șase tipuri de cancer. În tot acest context, România are cele mai scăzute costuri de îngrijire a pacienților oncologici din UE. Acestea se ridică la 160 de euro pe cap de locuitor, în condițiile în care media UE este de 326 de euro. „Este realitatea cruntă în care trăim”, a mărturisit Cezar Irimia, președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer. „În România în fiecare an avem, conform statisticilor europene, peste 20 de mii de decese evitabile din patologia oncologică”, a mai precizat acesta. „Iar decesele sunt mai multe cu 48% decât media europeană. Este cinic ceea ce se întâmplă. Nu avem acces la terapii noi pentru că domnul ministru Rafila nu ne dă bani. Ne-a trimis la Ministerul de Finanțe și la Casa Națională de Sănătate. Din punctul de vedere al accesului la terapii moderne, de ultimă generație, decalajul dintre noi și lumea europeană este de cinci, șase ani, iar speranța de viață e mai mică decât media europeană tot cu cinci, șase ani..”
Ce trebuie făcut? În primul rând, spune Cezar Irimia, ar trebui să funcționeze Planul Național de Combatere a Cancerului. „Am avut un plan promulgat de președintele României anul trecut cu perioadă de grație de implementare 1 iulie. Domnul ministru Rafila a anulat articolul 7 care îl obliga să implementeze planul. Deci..despre ce vorbim? Despre iresponsabilitatea celor de la conducerea Ministerului Sănătății. Este strigător la cer și am obosit”, ne-a mai mărturisit președintele Federaţiei Asociaţiilor Bolnavilor de Cancer.
Iar cifrele negre nu se opresc aici. Speranța de viață a românilor este a treia cea mai scăzută din întreaga Uniune Europeană și este cu aproape cinci ani mai mică decât media UE, arată raportul Starea Sănătății în UE. Speranța de viață la naștere în România era în creștere până în anul 2019, însă pandemia a dus la o scădere abruptă - de 2,8 ani, la 72,8 ani între 2019 și 2021. În anul 2022, speranța de viață la naștere în România a recuperat doar 0,3 ani, rămânând mult sub nivelul pre-pandemic, când era de 75,3 ani.
Se încarcă comentariile...
