Infecțiile virale pot sta la baza bolilor neurodegenerative cum ar fi Alzheimer sau Parkinson

0
Publicat:

Față de săptămâna trecută, proporția cazurilor de infecții respiratorii acute a scăzut în România, arată datele Institutului Național de Sănătate Publică (INSP). Chiar și așa, bine este să ne ferim de gripă și de viroze, deoarece oamenii de știință ai Institutului Național de Sănătate din SUA au descoperit cel puțin 22 de legături între infecțiile virale și bolile neurodegenerative.

Care sunt efecetele pe termen lung ale unei viroze / Foto: Arhivă
Care sunt efecetele pe termen lung ale unei viroze / Foto: Arhivă

Bucureștiul este principalul focar de gripă cu 1.039 de cazuri, urmat de județele Iași – 381 și Cluj – 332. Așa arată ultimul raport dat publicității joi de Institutul Național de Sănătate Publică (INSP). În același timp, oficialitățile declară că, săptămâna aceasta, numărul infecțiilor respiratorii acute severe a crescut față de săptămâna anterioară.

Dintre cazurile de gripă confirmate de laborator, 274 sunt cu virus gripal A nesubtipat, 110 cu virus AH1, 35 au fost cu virus gripal AH3 și 7 cu virus gripal B. De la începutul sezonului au fost confirmate 1.580 de cazuri de gripă, dintre care 1.021 – cele mai multe – cu virus gripal A nesubtipat. Totodată, s-au înregistrat 71 de coinfecții, dintre care 31 cu virus gripal și SARS-CoV-2 și 39 cu virus gripal și VRS, un caz cu virusurile gripale A și B și unul cu virusul SARS-CoV-2 și VRS.

36 de persoane au fost ucise de gripă, 22 de virusul gripal AH1 și 3 de coinfecții virus gripal și SARS-CoV-2. Cele 36 de decese au fost înregistrate la următoarele grupe de vârstă: 1 la 0-1 an; 4 la 15-49 de ani; 10 la 50-64 de ani; 21 la peste 65 de ani.

102 cazuri de Omicron

Potrivit INSP, tot în săptămâna 16-22 ianuarie au fost confirmate prin secvențiere 102 cazuri de COVID-19 cu varianta Omicron a SARS-CoV-2. Dintre acestea, 27 sunt variante „de îngrijorare”, iar 74, „de interes”. Dintre acestea din urmă, 27 sunt confirmate cu Omicron subvarianta BA.2.75, 40 cu BQ.1, patru cu XBB şi trei cu XBB 1.5.

Ministerul Sănătăţii a anunţat că noul vaccin COVID-19 adaptat pentru subvariantele Omicron BA.4 şi BA.5 va fi disponibil, începând de vineri, şi pentru persoanele care doresc să se vaccineze pentru prima dată. Până acum, se puteau imuniza doar persoanele imunizate cu schema primară.

„În urma deciziei Comitetului Național de Vaccinologie, în mod similar cu alte țări europene, noul vaccin COVID-19 (COMIRNATY ORIGINAL/OMICRON BA.4-5-Pfizer BioNTech) va fi disponibil începând de mâine, 27 ianuarie 2023, și pentru persoanele care doresc să se vaccineze pentru prima dată. Până în prezent, acest tip de vaccin era folosit doar la revaccinare, pentru persoanele cărora li se administrase schema primară de vaccinare împotriva COVID-19”, se arată într-un comunicat al MS.

Potrivit aceleiași surse, acest vaccin este adaptat pentru a oferi o protecție mai largă față de tulpina originală și față de subvariantele Omicron BA.4 și BA.5. Vaccinarea nu previne îmbolnăvirea, ci asigură protecție împotriva complicațiilor și a formelor grave de boală.

Noul vaccin împotriva COVID-19 este disponibil la medicii de familie sau în centrele de vaccinare. Lista centrelor de vaccinare este disponibilă pe pagina web a Ministerului Sănătății la adresa https://www.ms.ro/informatii-esentiale-pentru-vaccinarea-impotriva-covid-19-cu-noul-vaccin/

Infecțiile virale pot sta la baza bolilor neurodegenerative

O analiză a aproximativ 450.000 de dosare electronice de sănătate a descoperit o legătură între infecțiile cu gripă și alte virusuri comune și un risc ridicat de a suferi de o afecțiune neurodegenerativă, cum ar fi boala Alzheimer sau Parkinson, mai târziu în viață.

Oamenii de știință ai Institutului Național de Sănătate din SUA au analizat datele din două proiecte de biobancă, reprezentative la nivel național, care urmăresc starea de sănătate pe termen lung a locuitorilor din Finlanda și Marea Britanie. Ei au descoperit cel puțin 22 de legături între infecțiile virale și bolile neurodegenerative. Unele dintre expunerile virale au fost asociate cu un risc crescut de boli cerebrale până la 15 ani după infecție.

Cercetătorii au căutat legături între infecțiile virale care au dus la spitalizare și șase boli neurodegenerative: boala Alzheimer (cea mai frecventă formă de demență), SLA (scleroză laterală amiotrofică), scleroză multiplă, boala Parkinson, demența vasculară și demența generalizată.

„Este surprinzător cât de răspândite par a fi aceste asocieri, atât pentru numărul de virusuri, cât și pentru numărul de boli neurodegenerative implicate“, spune Matthew Miller, imunolog viral la Universitatea McMaster din Hamilton, Canada.

Afecțiuni neurologice târzii

Unele dintre aceste expuneri implicau infecții virale specifice, cum ar fi gripa, virusul varicela zoster (cauza varicelei și a herpesului zoster) și virusurile herpes simplex. Alte expuneri virale se refereau la locul în care a avut loc o infecție sau la efectele nocive ale acesteia, cum ar fi encefalita virală sau meningita (tipuri de inflamații ale creierului care pot fi cauzate de mai multe virusuri diferite). Pentru unele expuneri, riscul de îmbolnăvire ulterioară a creierului s-a extins până la 15 ani mai târziu, în timp ce cea mai puternică legătură a fost observată între encefalita virală și Alzheimer. Constatările echipei au fost publicate la începutul acestei luni în Neuron.

Aceasta nu este nici pe departe prima cercetare care sugerează că infecțiile virale pot provoca afecțiuni neurologice târzii. Studiile din ultimii ani au făcut legătura între infecția cu un tip de virus herpetic și dezvoltarea bolii Alzheimer, de exemplu. Iar un studiu de referință publicat anul trecut a găsit cele mai puternice dovezi de până acum că virusul Epstein-Barr este legat de scleroza multiplă. Dar multe dintre aceste studii anterioare au examinat doar un singur virus și o anumită boală a creierului.

Cine este mai predispus la o boală târzie

Pentru a înțelege dacă virușii sunt legați de bolile cerebrale în sens mai larg, Kristin Levine, cercetător în domeniul datelor biomedicale la Centrul pentru demențe legate de Alzheimer din cadrul US National Institutes of Health din Bethesda, Maryland, și colegii săi au analizat sute de mii de dosare medicale pentru a căuta cazurile în care o persoană avea în dosar atât o infecție virală, cât și o boală cerebrală.

Mai întâi, echipa a examinat dosarele a aproximativ 35.000 de persoane cu boli cerebrale și a aproximativ 310.000 de persoane fără, provenite din FinnGen, o mare bază de date finlandeză care include informații despre sănătate. Echipa a găsit 45 de legături semnificative între infecții și bolile cerebrale, iar apoi a testat aceste legături cu peste 100.000 de înregistrări dintr-o altă bază de date, UK Biobank. După această analiză, au rămas cu 22 de asocieri semnificative.

Una dintre cele mai puternice asocieri a fost cea dintre encefalita virală, o inflamație rară a creierului care poate fi cauzată de mai multe tipuri de virus, și Alzheimer. Persoanele cu encefalită au fost de aproximativ 31 de ori mai predispuse să dezvolte Alzheimer mai târziu în viață decât persoanele care nu au avut această boală. Alte asocieri au fost mai modeste: persoanele care au avut o criză de gripă care a dus la pneumonie au avut de patru ori mai multe șanse de a dezvolta Alzheimer decât persoanele care nu au avut pneumonie. O mare parte din cercetări, inclusiv acest studiu, a reușit să arate doar o corelație între infecție și bolile cerebrale ulterioare, nu și o legătură directă de tip cauză și efect.

Vaccin anual

Food and Drug Administration – FDA, organismul abilitat din SUA – va supune în curând la vot varianta administrării anuale a vaccinului COVID-19 pe modelul vaccinării gripale. În luna iunie a fiecărui an se va stabili formula vaccinului și cei care vor dori se vor putea vaccina în toamnă, la fel cum fac acum în cazul vaccinului gripal.

Sănătate



Partenerii noștri

Ultimele știri
Cele mai citite