Topul celor mai prospere orașe din România

0
Publicat:

O analiză comparativă care măsoară performanța celor 41 de municipii reședință de județ din România din punct de vedere al calității locului, prosperității și vibrației arată că cel puțin 80% dintre municipii se află în top 3 național la cel puțin un indicator.

cluj napoca 3480861 1280 jpg

Institutul pentru Orașe Vizionare a lansat joi cea de-a doua ediție a CITY INDEX, analiza comparativă care măsoară performanța celor 41 de municipii reședință de județ din România sub trei dimensiuni principale – Calitatea locului, Prosperitate și Vibrație. Raportul din acest an consolidează datele pentru perioada noiembrie 2023– iulie 2025, oferind o imagine asupra progresului orașelor, bazată pe 51 de indicatori din surse statistice, economice și platforme online.

Primele zece poziții rămân aproape neschimbate față de 2024, confirmând stabilitatea la vârf. Cluj-Napoca, București și Sibiu continuă să conducă în topul performanței urbane în România și în cea de-a doua ediție a CITY INDEX, urmate de Brașov, Timișoara, Oradea, în aceeași configurație ca anul trecut, și Iași, Alba Iulia, Constanța și Târgu Mureș, cu mici schimbări de poziții între ele.

Competiția este însă intensă în zona de mijloc a clasamentului, unde orașe precum Craiova, Bistrița, Suceava și Târgoviște își schimbă rapid poziția, în funcție de performanțele la indicatorii educaționali, turistici și culturali.

„Prima ediție a CITY INDEX, lansată anul trecut, a fost un test important și a demonstrat că orașele României au nevoie de instrumente de măsurare obiectivă pentru a-și calibra direcțiile de dezvoltare. Anul 2024, pe care îl măsuram în INDEX-ul lansat azi, a fost un an dificil pentru administrațiile locale, dar și un moment care a pus în mișcare un proces de reflecție și repoziționare. În 2025 vedem deja primele efecte — stabilitate la vârf și dinamism crescut în mijlocul clasamentului, acolo unde ambiția orașelor începe să conteze.

Această a doua ediție confirmă că performanța urbană nu se mai bazează doar pe infrastructură sau economie, ci tot mai mult pe calitatea vieții, educație, cultură și vibrația comunităților. Acolo unde viziunea și ambiția trec dincolo de următoarele alegeri, iar comunitatea este implicată în construirea unei viziuni pe termen lung, și proiectele capătă o altă dimensiune și devin catalizatori de mândrie locală”, a declarat Felix Tătaru, președinte Institutului pentru Orașe Vizionare.

image

Orașele campioane la indicatori

Bucureștiul, din poziția de capitală, se situează pe primul loc la cei mai mulți indicatori (14) din ediția aceasta a Indexului1. Surpriza sunt următoarele două orașe cu cele mai multe locuri 1 la nivel național, fiecare conducând la 6 indicatori din totalul de 51 analizați: Cluj-Napoca este lider la indicatorii Elevi & studenți, Calitatea învățământului gimnazial + liceal, Nivel de educație, Rankingul celei mai bune universități locale, Densitatea antreprenorială, Conectivitatea aeriană. Celălalt oraș este Reșița, care anul trecut conducea la 5 indicatori și care a crescut la 6 indicatori în 2025 - Indicele de calitate a aerului, Amprenta verde, Efortul investițiilor publice, Trafic urban, Accesibilitatea locuinței și Vremea.

De altfel, ediția de anul acesta a CITY INDEX arată că peste 80% dintre muncipii (34 din 41) ocupă cel puțin o poziție în top 3 la nivel național pentru unul dintre indicatorii analizați.

Florian Filat, Director Executiv IOV și coordonator CITY INDEX: „Rezultatele din acest an arată clar că nu există orașe fără potențial. Peste 80% dintre muncipii (34 din 41) ocupă cel puțin o poziție în top 3 la nivel național pentru unul dintre indicatorii analizați, ceea ce ne confirmă că fiecare comunitate are atuuri proprii cu care se diferențiază și pe care își poate construi dezvoltarea. Misiunea CITY INDEX este de a face vizibile aceste puncte forte și de a oferi liderilor locali perspective pentru a le valorifica.”

Topul orașelor la calitatea locului

„Calitatea Locului” este una dintre cele trei componente majore ale CITY INDEX și reflectă atractivitatea orașului, modul în care infrastructura, atracțiile, mediul natural și serviciile esențiale (sănătate, învățământ) contribuie la un standard de viață ridicat. Și anul acesta, lider este Cluj-Napoca, urmat de Sibiu, București, Brașov și Iași. Alba Iulia, Târgu Jiu și Râmnicu-Vâlcea sunt trei orașe medii care performează foarte bine și se situează în Top 10 Calitatea Locului. Reșița rămâne și anul acesta orașul cu cel mai curat aer și cea mai mare amprentă verde, Sibiul se remarcă prin patrimoniul istoric și turistic, Râmnicu Vâlcea este orașul cu cea mai mare speranță de viață, iar Târgu Mureș se situează pe primul loc la domeniul Spitale & Medici, între toate cele 41 de municipii analizate.

image

Clasamentul orașelor din punct de vedere al prosperității

Componenta „Prosperitate” indică puterea economică a orașului și interacțiunea acesteia cu dinamica socială. Acoperă performanța afacerilor, inovația, finanțele publice și efectele economiei asupra structurii demografice și oportunităților individuale.

În cea de-a doua ediție, Bucureștiul ocupă prima poziție, urmat de Cluj-Napoca și Timișoara. Capitala domină la Cifra de afaceri și Indicele de inovare, dar continuă să scoreze cel mai slab la Infracționalitate. Cluj-Napoca este lider la Densitate antreprenorială și Competitivitate urbană, dar, ca și anul trecut, ocupă ultimul loc la nivelul de Accesibilitate a locuinței. Craiova a intrat în Top 15 Prosperitate anul acesta, cu scoruri ridicate la Indicele de inovare (locul 5) și Competitivitate urbană (locul 5).

Remarcăm în această componentă creșterile în Top 10 ale orașelor medii și mici – Alba Iulia (locul 6 per total la componenta Prosperitate, locul 2 la indicatorul Migrație Internă și 6 la Efortul de investiții publice), Bistrița (locul 8 la Prosperitate, cu puncte forte locul 2 la Dinamica populației și locul 3 la Fonduri Europene atrase).

O dinamică mai accentuată s-a văzut și la indicatorul Fonduri Europene atrase, unde anul acesta lider este Focșaniul (vs. Reșița în ediția precedentă), urmat de Zalău și Bistrița.

De altfel, în această componentă observăm corelația clară dintre dinamica pozitivă a populației și prosperitate.

image

Cluj-Napoca, lider la vibrație

„Vibrația” ilustrează dinamismul cultural, social și demografic al orașului. Aceasta componentă include diversitatea culturală și sportivă, opțiunile variate de divertisment și interacțiunile sociale, care, împreună, contribuie la o experiență urbană unică.

În 2025, pe componenta Vibrație, Cluj-Napoca trece în poziție de lider (ocupată anul trecut de Sibiu), urmat de București, cu Sibiu pe locul 3. Brașovul și Constanța completează Top 5. Cluj-Napoca excelează la indicatorii Elevi & Studenți (locul 1) și Entertainment (locul 2), Bucureștiul este lider la Wellness și Viață activă și Entertainment. Sibiul continuă să aibă cele mai mari scoruri la Oportunități de cazare, Locuri emblematice și Muzee și instituții de artă, ceea ce confirmă atractivitatea sa turistică. Brașovul a urcat pe locul 4, fiind și el lider la Experiențe recreaționale si Număr înnoptări. O premieră este intrarea Craiovei în Top 15 Vibrație, cu scoruri mai mari la Numărul de innoptări (locul 5) și Entertainment (locul 8). Interesante în această componentă sunt și Târgu Mureș (locul 1 la Cluburi sportive locale și Diversitatea populației) și Miercurea-Ciuc (locul 1 la Implicare civică, pentru al doilea an).

image

Tendințe cheie 2025 în dezvoltarea orașelor

În timp ce Top 10 orașe din România își păstrează aproape intactă structura față de 2024, confirmând o stabilitate clară la vârf, zona de mijloc a clasamentului (locurile 11–20) este marcată de dinamism și competiție intensă, unde diferențele minime de scor înseamnă că orașe precum Craiova, Suceava, Târgoviște, Bistrița sau Miercurea-Ciuc își schimbă rapid pozițiile, în funcție de proiectele și strategiile locale. De exemplu, ambiția și strategia Craiovei din ultima perioadă încep să-și arate roadele: orașul a avansat vizibil la indicatorii de turism (număr de înoptări), locuri emblematice, experiențe culinare și de shopping, dar și oportunități de cazare, în paralel cu îmbunătățiri la educația preuniversitară și universitară.

Datele din CITY INDEX 2025 arată că divertismentul, în sens larg – viața culturală, evenimentele, experiențele recreaționale și gastronomia – este factorul cu cea mai mare importanță relativă (peste 10%) în explicarea performanței urbane, mai mult decât educația sau economia. Pe măsură ce în marile orașe din România se consolidează o clasă de mijloc, calitatea experienței de viață devine un element decisiv al atractivității urbane, odată ce nevoile de bază (locuri de muncă, infrastructură) sunt acoperite.

Indiferent de mărime, orașele care investesc în viață culturală și recreativă autentică își cresc atractivitatea și performanța urbană. Pentru marile centre, mega-evenimentele aduc vizibilitate internațională și capital economic; pentru orașele mici și medii, festivalurile tematice, gastronomia și reamenajarea spațiilor publice sunt căi eficiente de diferențiere. În ambele cazuri, divertismentul și cultura funcționează ca forme de soft power, instrumente prin care orașele își proiectează identitatea, influența și capacitatea de a atrage oameni, investiții și atenție.

Educația, cultura și sportul – motoarele repoziționării orașelor medii

CITY INDEX 2025 arată că orașele medii (60.000–200.000 locuitori) și-au găsit tot mai clar o nișă de repoziționare în educație, cultură și sport. Dacă ediția anterioară evidenția „contradicții și discrepanțe”, în ediția actuală aceste orașe au înregistrat cele mai mari creșteri vizibile la dimensiunile Educație și Cultură & Sport. Spre deosebire de marile centre, care își bazează în general competitivitatea pe scară și diversificare economică, orașele medii își construiesc atractivitatea prin consolidarea capitalului uman și printr-o viață comunitară mai intensă.

Ediția 2025 a CITY INDEX-ului arată de asemenea că orașele din partea superioară a clasamentului își consolidează performanța prin soft power – educație, cultură, capital uman și inovație –, în timp ce orașele din partea inferioară progresează prin hard power – investiții, infrastructură și servicii publice. Cele mai mari creșteri față de ediția 2024 sunt legate de indicatori precum Rankingul universității locale, Muzee & instituții de artă, Entertainment, Experiențe recreaționale, Wellness & viață activă, Locuri emblematice, Implicare civică, Competitivitate urbană și Inovare. Aceste rezultate confirmă că orașele deja performante își construiesc performanța nu prin extinderea infrastructurii, ci prin consolidarea capitalului uman, culturii și vibrației comunitare. Cu nevoile de bază deja acoperite într-o bună măsură, ele se concentrează pe satisfacerea nevoilor superioare ale locuitorilor: apartenență, stimă, auto-actualizare.

Societate

Top articole

Partenerii noștri


Ultimele știri
Cele mai citite