Ghiozdanele grele purtate de elevi le afectează și picioarele, nu doar spatele. Ce recomandă kinetoterapeuții
0Medicii recomandă ca ghiozdanul să fie poziționat în prima jumătate a spatelui, să nu ajungă în zona lombară şi să cântărească în medie 10% din greutatea corpului. În realitate, curelele sunt prea lungi, iar greutatea e prea mare, ceea ce pune presiune inclusiv pe picioarele elevilor, care pe termen lung au de suferit.
Toate rechizitele de care au nevoie elevii la orele de curs pot cântări multe kilograme, care, purtate necorespunzător, afectează pe termen lung sănătatea copiilor. Majoritatea scoliozelor și cifozelor apar din cauza purtării incorecte a unei greutăți, cum ar fi cea a ghiozdanului. Și durerile de picioare pot fi tot o cauză a greutății cărate în spate, spun medicii care subliniază că ghiozdanele mari, grele și purtate necorespunzător pot afecta în mod grav și picioarele copiilor.
Kinetoterapeutul ieșean Constantin Moșuleț a atenționat asupra riscurilor pe care le poate avea o poziție greșită, a arătat cum trebuie purtat corect ghiozdanul și cum acționează forța gravitațională asupra corpului atunci când acesta susține o greutate.
„Toată lumea se concentrează pe spate, pe scolioză, dar puțini pe glezne, pe picioare. Picioarele suportă toată greutatea corporală a unei persoane, inclusiv ceea ce cărăm. Se adună destul de multă greutate. Noi nu ne dăm seama... Mai ales dacă mai punem și pachețel cu mâncare, sticlă de apă. Ei se obișnuiesc într-un confort vicios al corpului. Nu e normal”, explică Constantin Moșuleț - kinetoterapeut.
Forța gravitațională și multele kilograme
De-a lungul anilor, ghiozdanele și-au păstrat aceeași greutate. Majoritatea copiilor nu țin ghiozdanele lipite de spate. De aceea, pârghia, forța gravitațională cade în partea inferioară a spatelui. În momentul în care forța gravitațională rămâne acolo, partea anterioară a corpului va trebui să compenseze.
„Baretele ghiozdanului ar trebui foarte bine structurate pe corpul copilului. Ideal ar fi să aibă și curele de prins în față. Ca să nu se balanseze. Sau să fie scurte, să nu ajungă în zona lombară”, spune kinetoterapeutul ieșean.
Potrivit acestuia, atunci când ghiozdanele sunt purtate în mod incorect, de exemplu pe un singur umăr, efectele secundare pot fi și mai numeroase, incluzând dureri musculo-scheletice, deformări ale coloanei vertebrale și modificări de postură.
Experții consideră că nu există un standard de kilograme care să se aplice tuturor elevilor în ceea ce privește greutatea ghiozdanelor. Astfel, s-a constatat că greutatea optimă a unui ghiozdan se stabilește pe baza greutății corporale a persoanei ce îl poartă. Ghiozdanele obișnuite nu trebuie să depășească 10% din greutatea corporală totală a unui elev, iar cele de tip troller nu trebuie să depășească 20%.
Simptomatologia și puseul de creștere
Legat de simptomatologie, kinetoterapeutul ieșean spune că unii copii au dureri și când sunt în acele „etape de creștere”. Există însă aspecte care pot semnala părinților dacă durerea este provocată de un factor extern, cum ar fi greutatea ghiozdanului.
„Cei care au puseele acestea de creștere un picuț mai pronunțate se plâng de dureri. Dar aceste pusee de creștere trec după două-trei zile, ele nu persistă în decursul unei săptămâni. În schimb, durerile provocate de căratul unui ghiozdan greu sau de o postură greșită la școală, în bancă, persistă mai multe săptămâni. Iar copilul se va plânge constat. Cu atât mai important, când se dezvoltă osatura, să fim atenți cum stau copii când își fac temele, când aleargă”, adaugă Constantin Moșuleț.
Poziția deficitară în bancă
Și timpul petrecut în băncile școlare improprii, neadaptate vârstei copiilor, duce de foarte multe ori la probleme ale coloanei vertebrale. Pe lângă această cauză, aparent banală, lipsa de mișcare, dar și orele prelungite în fața calculatorului, își pun și ele amprenta asupra coloanei, iar copilul ajuns adolescent, dacă nu remediază aceste probleme, care de cele mai multe ori se pot realiza cu ajutor fizioterapiei, pot duce spre un tânăr adult fără energie și cu oboseală cronică.
„Studenții vin la cursuri, stau în poziții deficitare și la final, când se ridică, spun că îi doare spatele și că s-au plictisit. Această plictiseală sau oboseală vine din cauza poziției vicioase. Deci dacă aș sta puțin drept atunci n-ar mai apărea această oboseală. Creierul folosește foarte multă energie ca să susțină această poziție greșită. Noi nu ne dăm seama. Și atunci nu mai are timp să îi dea energie pentru a primit corect informația la cursuri”, subliniază kinetoterapeutul ieșean.
Și mișcarea are rolul ei, încă din primii ani de viață. Cu cât se mișcă mai puțin, cu atât copiii sunt amotrici, conchid experții.
Se încarcă comentariile...
