Cum ar trebui tratat sindromul ovarului polichistic, boala endocrină care afectează tăcut fertilitatea
0O afecțiune hormonală care apare în timpul perioadei reproductive afectează una din zece femei. Cauza exactă a apariției sindromului ovarului polichistic (SOPC) nu este încă pe deplin cunoscută, însă netratată, patologia poate să dea nenumărate complicații.

Sindromul ovarului polichistic este considerat a fi cea mai frecventă afecțiune endocrină la femeile de vârstă fertilă, în medie, o femeie din zece fiind afectată în întreaga lume, iar în România, aproximativ 20% dintre femei având această afecțiune, diagnosticată după prezentarea la medicul specialist.
Cauzele care duc la apariția SOPC nu sunt nici până astăzi lămurite pe deplin, fiind implicați atât factori genetici, cât și factori de mediu care, de cele mai multe ori, declanșează patologia. Un istoric familial predominant pe linie maternă și anumite gene s-a dovedit că sunt implicate în SOPC. De asemenea, rezistența la insulină, prea multă insulină, inflamația și excesul de hormon androgen sunt factori care influențează dezvoltarea SOPC.
„Afectează femeile de toate vârstele“
Cele mai comune simptome în cazul sindromului ovarului polichistic (SOPC) sunt menstruațiile neregulate (menstruații la intervale de timp mai mari de 35 de zile și durata mai îndelungată a acestora, cu flux menstrual crescut), durerile pelvine persistente în perioada ovulației și a menstruației, o producție mai mare de hormoni androgeni care duc la pilozitate excesivă și afectează ovulația și, nu în ultimul rând, dificultate în obținerea unei sarcini, care adesea constituie un semnal de alarmă și determină prezentarea la medic.
Afecțiunea trebuie tratată, în caz contrar putând să determine complicații majore, precum infertilitatea, avorturi sau naștere prematură, diabet gestațional, niveluri crescute ale glicemiei, valori în afara referințelor pentru trigliceride și colesterol, tulburări de alimentație, risc crescut de boli cardiovasculare etc., până la afecțiuni foarte grave, precum cancerul de endometru.
Medicul specialist ginecolog Georgiana Gruia, medic în cadrul Spitalului Județean de Urgență Slatina, a explicat pentru „Weekend Adevărul“ ce ar trebui să fie un semnal de alarmă, când ajung femeile în cabinetul medicului, de unde și cum încep diagnosticarea și tratamentul, dar și de ce este nevoie ca problema să nu fie neglijată.
„Este o patologie ovariană care afectează femeile de toate vârstele, dar în principal discutăm de femeia în perioada fertilă. Este o patologie cu care ne naștem, dar care poate fi influențată ulterior alimentar“, explică medicul. Alimentația de slabă calitate (de exemplu, carnea provenind de la păsări crescute în sistem intensiv și aduse la maturitate în termen scurt) nu transformă un ovar normal într-unul polichistic, explică medicul, în schimb, în cazul unei predispoziții, atât factorii de mediu, alimentația, cât și stilul de viață influențează cu siguranță.
Rezistența la insulină, un prim factor
Pentru că sindromul ovarelor polichistice implică atât o componentă hormonală, cât și una ginecologică, deseori este nevoie ca specialiștii să trateze împreună cazul. „Este o patologie pe care cel mai corect o tratăm într-o echipă multidisciplinară pentru că, în principal, ovarele polichistice dau un dezechilibru hormonal“, spune dr. Gruia. Această echipă înseamnă medicul ginecolog, medicul endocrinolog și medicul specializat în diabet și boli de nutriție, în funcție de caz, pentru că poate fi o patologie de sine stătătoare, care să afecteze doar ovarele, însă poate să fie în combinație cu o disfuncție tiroidiană sau cu o disfuncție la nivel hipofizar.
Disfuncția hormonală, mai ales dacă este în asociere cu funcția tiroidiană (apar manifestări precum pilozitate excesivă, predominantă în abdomenul inferior, în zona pubiană, pe gât, pe față), va fi tratată împreună cu medicul endocrinolog, iar pentru fluctuațiile de greutate, care de asemenea apar în sindromul ovarelor polichistice, va avea nevoie și de intervenția medicului specializat în diabet și boli de nutriție. „Fluctuațiile de greutate ale pacientei se tratează și cu medicul diabetolog, în ideea în care majoritatea dezvoltă o rezistență la insulină. Lucrul acesta poate fi constatat la control, când se observă un exces ponderal, iar medicul trebuie să îi cunoască istoricul alimentar: dacă mănâncă dezorganizat, ce tip de mâncare preferă etc.“. Excesul este dispus predominant în abdomenul inferior, șoldurile sunt supraexprimate și adesea se observă vergeturi. „Un procent destul de mare prezintă indicele HOMA crescut, ceea ce ne traduce o rezistență la insulină. Ulterior se fac investigații suplimentare, dar asta ține de medicul diabetolog și boli de nutriție“, mai subliniază dr. Gruia. Abia după ce pacienta este investigată în echipă multidisciplinară și fiecare specialist recomandă tratamentul, medicul ginecolog va trata disfuncția ovariană.
Prima oprire: cabinetul ginecologului
În cele mai multe cazuri, pacientele se adresează mai întâi medicului ginecolog, acuzând un flux abundent, dureri pelvine și o menstruație neregulată. „Ciclul menstrual normal îl definim între 24 până la 32-33 de zile, în linii mari. Ce vine mai devreme sau peste aceste 33 de zile clar este neregulat. Majoritatea au absența menstruației mai multe luni consecutiv și asta le îngrijorează. De aceea tendința este să vină la ginecolog“, detaliază medicul.
În cazul adolescentelor, îngrijorarea vine din partea mamelor, care uneori se gândesc chiar la o sarcină. „Dacă discutăm de adolescenta care nu și-a început viața sexuală, în primul rând facem o ecografie transabdominală. Prima dată începem cu o scurtă anamneză: când vine menstruația?, cum a venit?, la ce vârstă a venit?, dacă dintotdeauna a fost neregulată?, la câte zile?, ce a deranjat?, doare? Se întâmplă și ecografic să le poți observa, să nu fie la fel de afectate ambele ovare“, precizează medicul.

Pentru a se stabili ce contribuie mai mult la simptomele supărătoare, terenul genetic sau stilul de viață, medicul poate recomanda efectuarea profilului hormonal, care presupune recoltarea unor probe de sânge, în zilele 3-5 de menstruație. „Teoretic, ar trebui recoltat de trei ori în perioada unui ciclu menstrual. Problema este că, ținând cont că aceste investigații nu prea se decontează, te ghidezi după o probă, care oricum costă aproximativ 600-700 de lei, să recoltezi de trei ori este un efort financiar considerabil. Toate laboratoarele dau un interval de referință pentru valorile fiecărui hormon în funcție de fazele ciclului menstrual în care ne aflăm. De aceea, mereu recomandăm acea perioadă, sau, dacă vine o pacientă cu analize recomandate, trebuie întrebată când a fost menstruația? În ce zi au fost recoltate? E foarte important, pentru a putea să te ghidezi în funcție de valori și cum ar fi normal să crească“, mai spune dr. Gruia.
Analizele de acest tip oferă indicii importante atât ginecologului, cât și endocrinologului, astfel putând fi identificată sursa dezechilibrului hormonal. „Pentru a putea trata aceste ovare polichistice trebuie să fie reglată partea hormonală endocrinologică, funcția tiroidiană, hipofiza, ce ne interesează cel mai mult. Însă și partea de diabet și boli de nutriție, aceste tulburări de metabolism sunt importante pentru a evita fluctuațiile de greutate“.
Infertilitatea, cea mai gravă complicație
Dacă sindromul ovarului polichistic nu este tratat, complicațiile pot fi numeroase, iar unele foarte grave. Vorbim în primul rând de menstruație neregulată, dureroasă, de flux abundent, ceea ce produce un disconfort și le afectează pacientelor stilul de viață.
Medicul menționează că, deși primele menstruații, în adolescență, pot fi neregulate, dacă problema persistă timp de mai multe luni, trebuie făcute investigații. „A scăzut foarte mult vârsta la care se instalează prima menstruație, apare chiar și la 10-11 ani. Am avut chiar o fetiță care nu împlinise 10 ani. Factorii incriminați sunt: alimentația, mediul, stilul de viață. Într-adevăr, primele pot fi neregulate, pot să vină una-două menstruații, apoi să fie o pauză, până se reglează sistemul reproducător încă imatur. Dacă depășim o perioadă de șase luni, ne punem un semn de întrebare. Așa că le recomand mamelor să se adreseze medicului endocrinolog într-o primă instanță. Ulterior, după ce se exclude cauza endocrinologică, medicul ghidează pacientul către ginecologie dacă este cazul“, explică medicul.

De asemenea, această patalogie poate afecta grav fertilitatea: „Dacă la femeia aflată în perioada fertilă, din 12 cicluri menstruale într-un an avem 12 menstruații, teoretic 12 ovulații, din acestea 12, o medie este de 10 cicluri ovulatorii cu ovul bun și de două cicluri anovulatorii. Adică avem menstruație, dar nu avem un folicul care să elibereze un ovul pentru fecundare, capabil să se fecundeze. La ovarele polichistice, în funcție de gravitate, scădem media aceasta. Vorbim de 8-10 într-o perioadă de 12 luni – de 12 ovulații – până la 5-6 cicluri ovulatorii din 12, în formele severe“.
Trebuie știut că SOPC poate cauza și diabet de tip II (peste 50% dintre femeile cu SOPC dezvoltă diabet până la 40 de ani), boli cardiovasculare, iar în unele cazuri poate duce și la cancer endometrial (din cauza ciclurilor menstruale neregulate).
Mai mult decât medicamente
Tratamentul medicamentos pentru a regla menstruațiile și dezechilibrele hormonale produse de această patologie se bazează în principal pe recomandarea contraceptivelor orale combinate (anticoncepționale) în scheme de tratament adaptate fiecărui caz în parte și tratarea dezechilibrelor hormonale asociate. Acestea au rolul de a regla menstruațiile și de a induce ovarului „o memorie“ în vederea reglării ovulației cu scurtarea numărului de zile sub 35 între menstruații și de a corecta simptomatologia asociată (creștere ponderală, pilozitate excesivă, dureri pelvine, flux menstrual abundent).
„Sindromul ovarului polichistic rămâne o patologie complexă care poate fi controlată prin menținerea unui stil de viață sănătos, greutate optimă, limitarea aportului de carbohidrați, evitarea sedentarismului și consultarea unui specialist ori de câte ori pacienta se confruntă cu simptome ce pot ascunde dezechilibre hormonale“, subliniază medicul. Așadar, pe lângă tratamentul medicamentos, este nevoie de modificarea stilului de viață pentru a obține scăderea ponderală până la greutatea optimă raportată la înălțime și vârstă. Se recomandă evitarea sedentarismului, deci, exercițiile fizice sau mersul pe jos de cel puțin două-trei ori pe săptămână sunt obligatoriu de pus în program.