Este oficial: crește vârsta de pensionare pentru polițiști și militari. Ce pensii speciale ar mai putea fi reformate

Premierul Ilie Bolojan a anunțat marți seara, după ședința extraordinară de Guvern în care au fost aprobate ordonanțele privind reforma administrativă și cea de relansare economică, că va crește vârsta de pensionare pentru polițiști și militari.

În România există mai multe categorii de pensii speciale. Foto Shutterstock

„Prin măsurile propuse pentru adminstrația centrală se vor aplica măsuri de auditarea cheltuielilor de personal, creșterea vârstei de pensionare în sectoare care țin de ordine publică și siguranță națională”, a declarat premierul după ședința de Guvern.

În ultima perioadă, sindicatele din Poliție și Armată au avertizat că, noua lege a pensiilor 282/2023 reglementează deja creșterea etapizată a vârstei de pensionare și pentru angajații din cadrul MApN și MAI.

Astfel, vârsta standard de pensionare pentru militari/polițiști crește treptat, de la 60 la 65 de ani, în mod eșalonat, până în anul 2035, începând cu anul 2031, cu câte un an, astfel: 2031 - 61 de ani; 2032 - 62 de ani; 2033 - 63 de ani; 2034 - 64 de ani; 2035 - 65 de ani.

Cu toate acestea, în proiectul ordonanței privind reforma administrativă pus în dezbatere miercuri 18 februarie se menționează că, în termen de 30 de zile de la publicarea acesteia în Monitorul Oficial, Guvernul va aproba propunerea MapN și MAI privind reforma pensiilor militare.

„Art. LVI. (1) Având în vedere excepția prevăzută la art. XLIX alin. (1), pentru instituțiile publice din familia ocupațională „Apărare, ordine publică și securitate națională”, reducerea cu 10% a cheltuielilor de personal este compensată de efectele generate de implementarea reformei sistemului pensiilor militare de stat.

(2) În scopul aplicării prevederilor alin. (1), în termen de maximum 30 de zile de la intrarea în vigoare a prezentei ordonanțe de urgență, Guvernul va aproba, la propunerea Ministerului Apărării Naționale și a Ministerului Afacerilor Interne, modificarea și completarea Legii nr.223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările și completările ulterioare, în scopul creșterii etapizate și progresive a vârstei standard de pensionare, cu aplicarea unor măsuri tranzitorii și fără afectarea persoanelor care îndeplinesc condițiile legale pentru obţinerea unei pensii de serviciu la data adoptării actului normativ.”

Bolojan: Parașutiștii, jandarmii din linia întâi fac excepție

Tot pe 18 februarie, premierul Ilie Bolojan a venit cu o serie de explicații privind intenția de reformare a pensiilor militare, inclusiv excepțiile care se vor face.

„Ne propunem ca în martie să venim cu proiecte de legi care să pună în practică acest principiu privind vârsta de pensionare şi nivelul pensiei. E vorba de angajații care țin de Ministerul de Interne, zona de Apărare, zona de ordine publică și siguranță națională, dar și aici trebuie făcute câteva precizări. Există în aceste zone situații în care solicitările fizice, efortul țin de niște condiții dificile de muncă. De exemplu, parașutiștii, jandarmii care sunt în linia 1, care în continuare trebuie să beneficieze de drepturi care să însemne ani de muncă echivalenți mai mari decât anii normali, deci o pensionare mai rapidă”, a spus Bolojan.

Ce pensii speciale ar putrea fi reformate

În România există mai multe categorii de pensii de serviciu, denumite generic pensii speciale pentru că se bazează pe legi speciale care reglementează cuantumul venitului și vârsta de pensionare în mod diferit față de sistemul public de pensii.

Beneficiarii acestor legi speciale încasează pensiile pe de o parte de Casa Națională de Pensii Publice (CNPP), iar pe de alta de la Casele sectoriale de pensii ale Ministerului Apărării (MApN) și Ministerului de Interne (MAI), dar și de la Casa sectorială de pensii a SRI.

Categoriile de pensii speciale plătite de CNPP sunt cele plătite în baza următoarelor legi:
- Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României

- LEGE 215 /2015 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar

-  Legea nr. 83/2015 pentru completarea Legii nr. 223/2007 privind Statutul personalului aeronautic civil navigant profesionist din aviaţia civilă din România

- Lege 303/2022 -privind statutul procurorilor și judecătorilor

- Legea nr. 130/2015 pentru completarea Legii nr. 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al parchetelor

- Pensiile de serviciu pentru beneficiari ai Curții de Conturi: Legea 7/2016 si Decizia CCR 297/2012

Magistrații vor ieși la pensie la 65 de ani în 2042

În cazul pensiilor magistraților, CCR a admis că modificările privind creșterea vârstei de pensionare și diminuarea cuantumului pensiei în raport cu salariul aflat în plată sunt Constituționale.  

Proiectul de reformă vizează schimbarea formulei de calcul a pensiei, care ar urma să fie stabilită la 55% din media indemnizațiilor brute realizate în ultimii cinci ani de activitate (față de 80% din baza de calcul reprezentată de indemnizaţia de încadrare brută lunară și sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării cât este în prezent), cu un plafon de cel mult 70% din ultima indemnizație netă. În același timp, documentul propune majorarea vechimii minime necesare pentru pensionare de la 25 la 35 de ani, precum și creșterea vârstei de pensionare până la 65 de ani.

Noile reguli ar urma să fie introduse treptat. Proiectul prevede o perioadă de tranziție de 15 ani, care ar începe la 1 ianuarie 2026, interval în care vârsta de pensionare ar crește gradual, cu câte un an. Potrivit acestei propuneri, în 2042 magistrații ar urma să poată ieși la pensie la vârsta de 65 ani.

Categoriile care se pensionează la 60 de ani

Exceptând pensiile de serviciu acordate foștilor angajați din Aviația Civilă, toate celelalte categorii - foști diplomați sau consuli, foști funcționari parlamentari, foști grefier sau personal auxiliar din parchete, foști angajați ai Curții de Conturi - au reglementată o vârstă de pensionare de 60 de ani.

Pentru toate categoriile de mai sus, cuantumul pensiei este stabilit la 80% din baza de calcul reprezentată de media veniturilor brute realizate în ultimele 12 luni înainte de data pensionării.