Conf. dr. Ion Daniel: Cancerele digestive au drept cauză „intoxicaţia cu alimente“

Conf. dr. Ion Daniel, medic primar chirurgie generală, şeful Clinicii Chirurgie III din cadrul Spitalului Universitar de Urgenţă Bucureşti, a fost la Adevărul Live să ne împărtăşească din experienţa cu tot mai multe cazuri de cancere digestive.

Numărul cazurilor de cancer de colon, de stomac, de ficat sau de pancreas a crescut dramatic în ultimii ani, avertizează specialiştii. Iar principalul vinovat este chiar stilul nostru de viaţă dezechilibrat şi alimentaţia haotică. 

Conf. dr. Ion Daniel, care operează frecvent astfel de cazuri de cancer, ne-a explicat, în emisiunea de astăzi de la Adevărul Live, care sunt cele mai frecvente tipuri de cancer digestiv, de ce ne confruntăm cu atât de multe maladii de acest tip şi ce soluţii există. 

De asemenea, specialistul ne-a oferit recomandări de alimentaţie pentru a preveni astfel de tipuri de afecţiuni oncologice. 

Care-i frecvenţa cancerelor digestive?

Cancerul digestive sunt într-un top al frecvenţei cancerelor, în general, pe locurile 3-4.  Dacă le însumăm pe toate, poate chiar pe podium, alături de cancerul pulmonar şi cancerul de sân.

Cancerul colorectal, cancerul de intestin gros, este cel mai curabil cancer digestiv şi unul dintre cele mai curabile cancere, în general,  cu rată mare de răspuns la tratament şi de supravieţuire, dacă, bineînţeles, e descoperit la timp. 

Avem obiceiuri alimentare transmise de la părinţi şi bunici. De multe ori facem refirire la "ca la bunica casă", doar că uităm că bunica nu mânca în fiecare zi cozonac, smântână, sarmale, fripturi etc. Bunica mai avea şi obiceiuri sănătoase, ea ţinea post, făcea mişcare etc., iar bunicul bea rachiu, dar moderat.

Ne putem proteja de cancerul digestiv, adoptând nişte obiceiuri personale de viaţă în favoarea sănătăţii.

Cartoful este un alimnt excelent, are amidon, care e formă de zahăr care produce energie, are vitamine, are potasiu etc. Industria alimentară îl prelucrează atât de mult, încât acesta devine o bombă. O porţie de cartofi de 200 de grame, circa doi cartofi, au circa 150 de calorii. În momentul în care fierbem aceşti cartofi şi adaugăm unt, le dublăm cantiatea de calorii, deci margem pe la 300, 350 sau chiar 400 de calorii. Dacă-i şi prăjim, ajugem la 500 de calorii, iar dacă din aceşti doi cartofi obţinem chipsuri, împreună cu arome, cu uleiuri, conservanţi, ajugem pe la 800 de calorii. Iată distanţa pe care o parcurge un aliment simplu, sănătos, accesibil, până la râvnitele chipsuri, care vin cu calorii multe, dar şi au în componenţa lor substanţa nocive.

Care sunt greşelile care ne expun riscului de cancer digestiv?

Este greu să găsim un singur element. E un mozaic de obiceirui care formează un stil de viaţă nesăntos. Primul ar fi supralimentaţia, care e un fel de apanaj al bunăstării. Poporul nostru a avut perioade lungi de restricţii alimentare. Acum trăim un boom alimentar, o explozie de oferte alimentară, dar industria alimentară e orientată spre profit, nu spre sănătate. Cineva a denumit această stare - intoxicaţie cu alimente. Începem să ne mturizăm ca societate şi am început să ne reglăm. Calea aceasta o urmează China. În ultimii ani, consumul de carne s-a triplat acolo. 

De ce tot mai mulţi români fac cancer digestiv?

Din patru pacienţi cu cancer colorectal, trei sunt obezi. Aşadar, cantitatea e o problemă. Calitate e o altă problemă.

Alimentaţia actuală e bogată în proteine: carne, lactate şi oauă. Un organism adult nu are nevoie, în afara unor situţii deosebite, decât de 50 - maximum 100 grame pe zi. Or, în realitate consumăm proteine în exces. Aceată supraexpunere la proteine generează riscuri. Prelucrarea termică a proteinelor dă naştere unor compuşi nocive: nitriţi, nitraţi, nitrozamine. Un kg de carne friptă are echivalentul a 600 de ţigări. Asta nu înseamnă ca nu e cazul să nu mai mâncăm friptură. E nevoie doar de moderaţie.

Starea de saţietate de dată de "umflarea" stomacului, nu de conţinutul caloric al meselor. E de dorit să reducem consumul de carne, cel puţin la jumătate, deci în loc de 200 de grame la 100 de grame, în timp ce cantatea de salată să fie dublată. 

De asemenea, e important să avem perioade de abstinenţă alimentară, adică să ţinem post negru o zi, în care doar să ne hidratăm. 

Convingerea mea este că dieta vegetariană este net superioară, pentru că aduce mai puţine calorii. Studiile au arătat că o restricţie alimentară pe animale creşte durata de supravieţuire de 40% mai mari. 

Grăsimea animală este agentul cel mai agresiv. Eu sunt la capătul lanţului cauzal, fiind chirurg. Eu văd efectul final. Prezenţa tumorilor digestive se corelează cu exces de proteine. Cazeina din lapte este cea care hrăneşte cel mai mult celula canceroasă. 

Lipsa noastră de rigoare, libertinajul alimentar sunt cele care ne îmbolnăvesc, de cele mai multe ori. 

Cel mai frecvent cancer digestiv, cel colorectal, se produce din cauza faptului că tranzitul intestinal este încetinit în cazul omului modern. Lipsa fibrelor alimentară care se găseau din abundenţa şi în grădina bunicii şi în cazul omul care trăişte într-o anumită relaţie cu natura. Fibrele crează un mecanism mecanic asupra intestinului, el "mătură" interiorul. Aportul de firbe, care înseamnă cereale, zarzavaturi şi verdeţuri, trebuie să crească. 

Cel mai bun supliment alimentar este alimentul însuşi integral. Nu" extractul de" sau sucul de", ci alimentul integral. Industria alimentară ne pune extract care sunt extrem de nocive. Natura le-a potrivit, astfel încat ceea ce e bun la gust să nu producă rău organismului. 

Cancerele digestive se transmit genetic?

Genele au fost de prea multe ori incrimnate. Studii serioase au arătat că în cancerul colorectal s-a stabilit un risc de 5% de a fi transmis direct de la părinţi.

Excesul de sare şi băuturi şi alimente calde şi fierbinţi care produc arsuri superficiale poate fi o cauză a cancerului esofagian. Excesul de sare este o realitate. În Japonia peştele sărat şi afumat a crescut frecvenţa cancerului gastric. Gustul nostru pentru sare nu e determinat numai genetic. Există într-adevăr un prag personal. Papilele gustative pot fi resetate. 

Ce vedeţi pe masa de operaţie?

Văd cancere în stadii avansate, sângerări, ocluzii. Acum 25 de ani, o endoscopie era greu de obţinut, pentru că nu era aparatură şi nici specialişti. Astăzi, orice persoană după 50 de ani, trebuie să-şi facă o colonoscopie şi endoscopie. Un control medical poate să prevină apariţia formelor avansate. 

Ce simtpome trebuie să ne pună în gardă? 

Cancerele digestive apar după 50 de ani, de obicei. Orice disconfort digestiv care durează mai mult de o săptămână-două trebuie să fie un semnal de alarmă. Sângerea e un mare semnal de alarmă. Balonarea persistentă este şi ea în măsură să ridice suspiciuni. Astăzi, diagnosticul poate fi văzut şi stabilit. Omenii educaţi ştiu că trebuie să facă o endoscopie superioră şi o colonoscopie pentru a decela leziunile precanceroase. Rata de creştere a unei tumori nu este atât de rapidă. Dacă tumora are 2 cm, înseamnă că ea evoluează de câţiva ani.

Câţi ani trăieşte un pacient cu cancer digestiv?

Depinde de stadiul bolii. Cancerul de pancreas este cel mai necruţător. 

Mai multe informaţii, puteţi găsi pe www.iondaniel.ro