Cazul Constanța. Decizii sub presiune în sala de nașteri: când trebuie medicul să intervină fără consimțământ?
0Moartea tinerei de 29 de ani, după o naștere la o maternitate privată din Constanța, readuce în prim-plan dezbaterea privind alegerea tipului de naștere. Cine ar trebui să decidă între nașterea naturală și cezariana? Și ce se întâmplă atunci când apar complicații și medicul are nevoie de acordul pacientei pentru a interveni? Când vine vorba despre decizii contra-cronometru, medicul trebuie să facă ce știe că e mai bine pentru a salva pacienta, spune doctorul Ciprian Pop Began. ,,Mai bine un pacient în viață care să te poată da în judecată decât un pacient care să n-o mai poată face deloc".

Nașterea naturală este întotdeauna prima opțiune, potrivit Organizației Mondiale a Sănătății și doar 15% din nașteri ar trebui să se realizeze prin operație de cezariană. Dar atunci când există contraindicații, lucrurile se schimbă complet.
Medicii spun că decizia finală trebuie să aparțină întotdeauna specialiștilor.
,,Se stabilește, de principiu, undeva spre finalul sarcinii, ca să poți cumula toate datele pe care le ai, însă decizia se poate schimba în funcție de situația de moment. Există indicații pe categorii: în interes matern, în interes fetal sau indicații în interes mixt, atât matern, cât și fetal. (...) Femeia însărcinată și familia au dreptul să-și exprime opinia. Doar că este dreptul tău, ca medic, să decizi tipul de naștere", explică dr. Ciprian Pop-Began, medic primar obstetrică-ginecologie.
Potrivit medicului, există mai multe afecțiuni care indică o operație de cezariană în locul nașterii naturale.
„Categoric există. De regulă legate de modificările de coagulare, există indicații legate de poziționarea fătului, există indicații legate de hipertensiunea indusă de sarcină sau pusă în evidență de sarcină. La fel, legate de structura anatomică a mamei și a sarcinii: o placentă previa sau un fibrom previa - adică o placentă care se prinde pe colul uterin, nu pe fundul uterului, cum ar fi clasic - pot indica nașterea prin operație cezariană", arată acesta.
,,Mai bine un pacient în viață care să te poată da în judecată decât un pacient care să n-o mai poată face deloc"
Și în ceea ce privește gestionarea complicațiilor care pot apărea după naștere - indiferent că vorbim de naștere naturală sau cezariană - decizia trebuie să fie în primul rând a medicului, spune dr. Ciprian Pop-Began.
,,În măsura în care trebuie să iei o decizie legată de minute pentru a salva viața femeii, chiar dacă din punct de vedere legal ai nevoie de consimțământ, tu ca medic poți lua decizia medicală, urmând ca ulterior să explicit atât familiei, cât și femeii de ce ai luat acea decizie. (...) Mai bine un pacient în viață care să te poată da în judecată decât un pacient care să n-o mai poată face deloc".
Medicul precizează că uneori consimțământul poate întârzia timpii necesari salvării vieții.
,,Ar fi bine să fie totul roz, să ai timp să explici, ca după aceea să iei decizia și să îți dea acordul. De cele mai multe ori se poate. Însă sunt și situații critice în care, dacă aștepți să înțeleagă femeia ce se întâmplă și să îți dea un acord, se poate întâmpla să fie dificil să mergi mai departe cu conduita terapeutică".

Asociația Moașelor din România: Sunt paciente care nu țin cont de recomandări, dar este o reacție de frică
Asociația Moașelor din România admite că există gravide care nu țin cont de recomandările medicale, dar vine cu o perspectivă diferită.
,,Se poate întâmpla, da, să avem gravide care să nu țină cont de recomandările moașelor sau ale medicilor. Considerăm că este o reacție de frică și lipsă de încredere pornită de la practicile neconforme din maternități și solicităm măsuri urgente pentru actualizarea practicilor și a echipelor de asistență la naștere, care trebuie să includă și moașe licențiate, conform Directivei Europene 2005/36/CR și a Ordinului de Ministru al Sănătății nr. 3.368 din 7 iunie 2024, aflate în vigoare. Menționăm ca Ordinul MS are o perioadă de tranziție de la momentul publicării și până la momentul în care maternitățile trebuie să aibă moașe licențiate în structura de săli de naștere, dar nu există măsuri luate ca până în iunie 2026, termenul din acest Ordin, să avem aceste moașe deja formate și ele să poată acoperi nevoile reale și urgente din maternități și din îngrijirea din afara spitalelor", spune Gyopárka Oprea, vicepreședinta Asociației Moașelor din România.
Organizația consideră că femeile sunt cele care trebuie să aleagă, dar informat.
,,Prima noastră recomandare este ca femeile să poată alege în siguranță și informat corect și pe deplin, orice tip de naștere, în lipsa unor complicații care să indice încă din timpul sarcinii cezariana. Credem în autonomia decizională completă a femeilor și în importanța educației prenatale, a informațiilor bazate pe dovezi și a condițiilor sigure și prietenoase, în maternități care pun pacientele în centrul îngrijirii. (...) Ne lipsește și exercițiul răspunsului în echipă la urgențele obstetricale, în unele dintre maternități, practic lipsa unui protocol exact care să fie respectat de către personalul medical atunci când astfel de urgențe apar. Pentru că problema nu se pune dacă ele apar, ci când", spune Gyopárka Oprea.

Ce s-a întâmplat la maternitatea privată din Constanța
La începutul lunii, o tânără de 29 de ani care a născut la o maternitate privată din Constanța a murit la câteva ore după naștere, în urma apariției unei hemoragii severe. Reprezentanții unității medicale susțin că medicii au recomandat o histerectomie (n.r. extirparea uterului) de urgență, însă pacienta și soțul au refuzat intervenția în scris, cu toate că li s-a explicat că există riscul de deces. Tânăra rămăsese însărcinată prin fertilizare in vitro, suferea de trombofilie și mai multe maternități îi refuzaseră nașterea naturală, așa că, deși era din Giurgiu, a decis să nască la spitalul privat din Constanța.