Cât de adevărat e că antibioticele ucid și bacteriile bune din intestin? Medic: „De fiecare dată când le luăm, crește riscul“

Antibioticele sunt un element de bază al medicinei moderne și salvează milioane de vieți în fiecare an. Dar ele pot dăuna sistemului bacterian normal pe care se bazează sănătatea noastră. Microbiomul intestinal joacă un rol important în menținerea sănătății, inclusiv în reglarea sistemului imunitar.

Antibioticele, o armă cu 2 tăișuri FOTO Shutterstock

Experții susțin că antibioticele sunt una dintre cele mai mari amenințări la adresa microbiomului nostru intestinal, relatează BBC.

Antibioticele, prescrise în mod obișnuit pentru tratarea și prevenirea infecțiilor bacteriene, sunt piatra de temelie a medicinei moderne. Dar în procesul de distrugere a bacteriilor care cauzează infecții din corpul nostru, antibioticele pot, de asemenea, să atace din greșeală celelalte bacterii din corpul nostru.

Îngrijorări tot mai mari

Există îngrijorări tot mai mari în rândul oamenilor de știință cu privire la implicațiile asupra sănătății ale dependenței tot mai mari de antibiotice; între 2000 și 2015, prescripțiile globale de antibiotice au crescut cu 65%. Problema cu această utilizare în creștere a antibioticelor este dublă: daunele cauzate microbiomilor intestinali și creșterea rezistenței bacteriene la antibiotice.

„Antibioticele perturbă ecosistemul complex al microbiomului nostru intestinal și, făcând acest lucru, expun bacteriile supraviețuitoare la un risc mai mare de a dona genele lor rezistente agenților patogeni”, spune Gautam Dantas, profesor de medicină de laborator și genomică la Școala de Medicină a Universității Washington. în St Louis în SUA.

Când oamenii de știință au analizat microbiomul persoanelor care au avut o infecție urmată de un tratament cu antibiotice, au descoperit că diversitatea microbiomului își revine în mare parte în câteva luni, spune Dantas. Dar la unii oameni, unele bacterii bune nu mai apar niciodată , adaugă el.  

"Microbiomului lor se va schimba dramatic"

În timp ce efectele diferă de la o persoană la alta și depind de vârsta noastră, consensul oamenilor de știință este că efectele unui tratament cu antibiotice pot fi permanente.

„Unii oameni sunt foarte susceptibili la deteriorarea microbiomului de la antibiotice, iar ecologia microbiomului lor se va schimba dramatic și nu va reveni niciodată la ceea ce era înainte de doza de antibiotic”, spune James Kinross.

Cealaltă consecință a utilizării pe termen lung a antibioticelor este riscul de rezistență. Când o populație de bacterii este expusă la un antibiotic, cele cărora le lipsesc genele pentru rezistența la antibiotice tind să moară. Dar cele care le au – fie gene pe care le-au preluat din mediul lor, fie mutații care au apărut spontan – vor supraviețui. În acest fel, medicamentele selectează în mod activ pe cele care sunt rezistente la antibiotice. Aceasta devine o problemă atunci când bacteriile patogene culeg roadele acestei adaptări.

„De fiecare dată când luăm antibiotice, crește riscul ca microbiomul intestinal să fie îmbogățit cu gene rezistente la medicamente, astfel încât, data viitoare când apare agentul patogen, acesta ar putea fi capabil să preia unele dintre aceste gene rezistente selective din intestin ", spune Dantas.

Bacteriile pot migra în alte zone din corp

Și acest proces nu se limitează la intestinele noastre, spune Craig MacLean, profesor de evoluție și microbiologie la Universitatea din Oxford. „Bacteriile rezistente pot migra din intestin în alte zone, așa că ceea ce se întâmplă în intestin are un impact asupra restului corpului nostru”, spune el.

Impactul dăunător și salvator al antibioticelor este una dintre cele mai mari enigme care îi tulbură pe oamenii de știință din întreaga lume. Deși nu există o singură soluție, sunt abordări care ar putea atenua efectele nocive ale antibioticelor asupra sănătății noastre.

„Antibioticele sunt medicamente uimitoare care au salvat milioane de vieți. Sunt resurse foarte prețioase și ar trebui folosite, dar trebuie să înțelegem cum să le utilizăm cu precizie”, spune Kinross.

Oamenii de știință analizează acum acum la antibiotice care sunt țintesc anumite părți ale corpului, dar și care vizează anumite bacterii, spune MacLean, în ideea de a scăpa doar de bacteriile de care doriți să scăpați și de a le lăsa pe cele benefice în intestin.

Dar cel mai mare instrument de care dispunem în prezent, spune Anthony Buckley, profesor asociat în microbiologie intestinală la Universitatea din Leeds, este dieta noastră. „Nutriția este unul dintre cei mai mari factori din spatele stabilirii microbiomului uman”, spune el.