Care sunt cauzele naşterilor premature

O mare parte dintre româncele gravide nu merg la medicul specialist pentru a-şi monitoriza sarcina. În România se înregistrează anual peste 20.000 de naşteri premature, complicaţiile pe care le determină prematuritatea fiind cauza a jumătate dintre decesele nou-născuţilor.

În general, sarcina durează 40 de săptămâni şi o naştere prematură survine atunci când travaliul are loc cu mai mult de trei săptămâni înainte de termen. Copiii născuţi înainte de 32 de săptămâni sunt expuşi multor riscuri şi complicaţii postnatale la nivel respirator şi psihic. Riscurile scad dacă prematurii se nasc după 35 de săptămâni.

Mamele nu acordă atenţia cuvenită

Naşterile care survin înainte de termen sunt determinate de ruperea membranelor, adică a sacului amniotic în care este adăpostit fătul. Iar medicii specialişti avertizează că acest fenomen este favorizat, în multe cazuri, de factori socio-economici, nu de motive medicale. „Sarcina nelegitimă, concubinajul, venitul material mic şi condiţiile de viaţă precare, dar şi consumul de droguri, tutun şi de alcool sunt frecvente în cazul mamelor care nasc prematur", precizează prof. dr. Silvia Stoicescu, preşedintele Asociaţiei Române de Neonatologie. Mai mult, româncele însărcinate nu apelează la medici pentru a-şi monitoriza sarcina şi se prezintă la spital când travaliul este declanşat înainte de termen. „Practic, 40% din femeile însărcinate nu se duc la doctor, nu au analize şi ajung la spital doar în momentul în care au dureri şi nasc prematur, iar medicii trebuie să rezolve ceea ce mama nu a reuşit, adică să păstreze copilul în burtică", adaugă medicul specialist neonatolog Adrian Crăciun, şeful secţiei de neonatologie a spitalului Clinic „Cantacuzino" din Bucureşti.

Colul scurt impune tratament

Cea mai frecventă cauză a naşterilor premature o constituie infecţia amniotică, adică infectarea cu microbi a lichidului amniotic. Urmează apoi situaţiile în care naşterea prematură este dată de complicaţiile sarcinii precum sângerările vaginale, malformaţiile şi disfuncţiile de la nivelul uterului. La acestea se adaugă colul scurt şi uterul hipersensibil care se contractă la mişcările fătului sau în cazuri de minimum efort depus de mamă, situaţie care, de asemenea, poate conduce la naşteri premature dacă mama nu este monitorizată şi dacă nu ia tratament specific.

Anumite boli cresc riscul

Afecţiunile de care mama suferea înainte de a rămâne însărcinată, precum hipertensiunea arterială, tuberculoza, malformaţiile cardiace, diabetul zaharat, fibromul uterin, dar şi bolile apărute în timpul gravidităţii, precum pneumoniile, infecţiile urinare, cele vaginale şi diabetul, pot conduce la naşteri premature dacă nu sunt tratate. De asemenea, sarcina multiplă, frecventă în urma inseminărilor in vitro, un interval scurt între naşteri succesive şi vârsta mamelor (sub 17 ani şi peste 35 de ani) sunt alţi factori care cresc riscurile de naştere prematură.