Bolile respiratorii severe, mai frecvente decât se credea în România. Care sunt categoriile cu risc crescut

Bărbaţii de peste 40 de ani care fumează au cel mai mare risc de BPOC FOTO: Shutterstock

Una dintre primele trei boli care afectează mortal populaţia Globului, BPOC sau boala pulmonară obstructivă cronică face mai multe victime decât se credea în România, arată primul studiu amplu şi relevant românesc despre această afecţiune.

În România, un bărbat din patru după 40 de ani este la risc crescut de BPOC, arată primul studiu amplu din România cu date concrete despre prevalenţa bolii pulmonare, realizat de  Centrul pentru Politici şi Servicii de Sănătate (CPSS), cu sprijinul ştiinţific al Societăţii Române de Pneumologie (SRP). De altfel, această anchetă naţională indică o prevalenţă a afecţiunii respiratorii cronice mai mare decât se estimase în trecut. 

Rezultatele cercetării au arătat că 16% din români suferă de BPOC, boala care în 2020 ar deveni al treilea cel mai mare ucigaş la nivel global. Principalul vinovat pentru acest lucru este fumatul şi nu este vorba doar despre fumatul activ, ci o mare parte dintre suferinzii de peste 40 de ani au fost expuşi fumului de ţigară în copilărie. 

Fumatul pasiv în copilărie, risc crescut

De altfel, fumătorii pasivi expuşi în copilărie la noxele din ţigări au un risc de 1,3 ori mai mare de a suferi de BPOC la vârsta adultă decât persoanele care nu au fumat pasiv. „În cazul fumătorilor pasivi expuşi din copilărie se produce procesul de degenerescenţă pulmonară care culminează în jurul vârstei de 40 de ani prin BPOC“, explică prof. dr. Florin Mihălţan, preşedintele Societăţii Române de Pneumologie şi coordonator ştiinţific al studiului.

Practic, riscul este aproape similar cu cel al fumătorilor activi: riscul de boală respiratorie cronică la fumătorii activi este de 2 ori mai mare decât la persoanele care au renunţat la ţigări. 

Bărbaţii sunt mai sensibili, fiindcă fumează mai mult

Deşi proporţia celor bolnavi de BPOC în populaţia generală este de numai 16%, în rândul populaţiei de sex masculin, lucrurile stau mult mai rău. Un sfert din bărbaţii participanţi la studiu (25%) au corespuns tuturor criteriilor de diagnostic şi, deci, au boala pulmonară, comparativ cu numai 7% în rândul femeilor. Aceasta se explică mai ales prin faptul că numărul fumătorilor de sex masculin este de două ori mai mare decât al celor de sex feminin. De altfel, 60% din cei depistaţi cu BPOC sunt fumători. 

Studiul arată tarele sistemului de sănătate

În cadrul anchetei naţionale BPOC, din cei 4.930 de subiecţi rămaşi după ce au răspuns unui chestionar, 19% au declarat că au fost diagnosticaţi anterior cu o boală respiratorie cronică. Cu toate acestea, numai 61% din ei sunt văzuţi cu regularitate de un medic, numai 17% au făcut vreodată o spirometrie (deşi ar trebui să fie gratuită şi este un test neinvaziv) şi numai 16% au făcut vaccinul gripal în ultimul an (deşi persoanele cu boli respiratorii cronice intră în categoria cu risc crescut de complicaţii mortale în caz de gripă şi ar trebui să fie vaccinate).

„Una dintre problemele majore care au reieşit şi din acest studiu este accesibilitatea redusă a românilor la servicii medicale în general şi la spirometrii în particular. Aceasta în condiţiile în care spirometria nu este extrem de scumpă şi nu este invazivă“, a semnalat Dana Fărcăşanu, directorul executiv al Centrului pentru Politici şi Servicii de Sănătate. 

Cel mai important studiu BPOC

Studiul BPOC constituie primul demers structurat la nivel naţional de evaluare a prevalenţei BPOC în România, care a utilizat şi spirometria.

Acesta a fost realizat în perioada iulie-august 2011, pe 9.639 de persoane. Cercetarea s-a făcut în două etape: prima a constat în aplicarea unui  instrument inspirat din chestionare utilizate în studii internaţionale similare, cum ar fi BOLD, PLATINO, ECRHS, instrument aplicat pe un eşantion populaţional reprezentativ la nivel naţional pentru populaţia în vârstă de 18 ani şi peste, iar a doua etapă prin evaluarea spirometrică a subiecţilor.

În cadrul anchetei s-au realizat peste 5.000 de spirometrii, iar personalul care a participat la realizarea studiului a trecut mai întâi printr-un training, iar dispozitivele au fost calibrate pentru uniformizarea rezultatelor. Pentru fiecare participant cu manifestări de boli pulmonare cronice s-au realizat cel puţin trei spirometrii.

Principalele simptome ale „bolii fumătorului“

În cadrul studiului, specialiştii au observat că anumite simptome pot oferi indicii clare cu privire la diagnosticul de BPOC. Mai exact, cele mai importante manifestări care sunt aproape sigur simptome ale „bolii fumătorului“ sunt: dispneea la efort (dificultate de respiraţie), tusea şi wheezingul, adică respiraţia şuierătoare.