Avertisment al cercetătorilor: expunerea îndelungată la poluare crește riscul de demență| STUDIU
0Expunerea prelungită la aer poluat crește riscul de demență, arată cel mai amplu studiu publicat până acum în The Lancet Planetary Health. Analiza, realizată de cercetători de la Universitatea Cambridge, a evaluat datele a aproape 30 de milioane de persoane din 51 de rapoarte, majoritatea provenind din țări cu venituri mari.
Cercetătorii au identificat o legătură puternică între expunerea la poluanți precum particulele fine (PM2.5), dioxidul de azot (NO₂) și funinginea emisă de autovehicule sau arderea lemnului, și riscul crescut de demență. Poluanții par a fi mai strâns corelați cu demența vasculară, care afectează circulația sângelui în creier, decât cu Alzheimer (cea mai răspândită formă de demență), transmite Euronews.com.
„Poluarea aerului nu este doar o problemă de mediu, este o amenințare serioasă și în creștere la adresa sănătății creierului nostru”, a declarat dr. Isolde Radford, manager de politici la Alzheimer’s Research UK.
Cu toate acestea, nu este clar dacă poluarea cauzează direct demența sau care sunt mecanismele implicate. O ipoteză analizată în studiu indică efecte precum inflamația cronică și stresul oxidativ la nivel cerebral, procese care pot deteriora celulele și ADN-ul.
Barbara Maher, profesoară de magnetism ambiental la Universitatea Lancaster, subliniază lipsa de apărare a organismului în fața acestor particule invizibile: „Organismul nu are nicio apărare eficientă împotriva cocktailurilor de particule ultrafine pe care le generăm în aerul liber, în special din trafic, și în interior, de exemplu, când ne încălzim locuințele folosind sobe.”
Limitările studiului țin de dificultatea estimării exacte a expunerii individuale pe termen lung. Majoritatea datelor sunt corelate cu adresele de domiciliu, fără a surprinde expunerea reală în timp, iar momentul vieții în care poluarea are cel mai mare impact rămâne încă neclar.
„Este nevoie urgentă de o abordare mai bună în cercetare”, spune dr. Tom Russ, care cercetează psihiatria vârstnicilor la Universitatea din Edinburgh. „Avem nevoie de cercetări mai bune pentru a clarifica cum și de ce este poluarea aerului nocivă pentru creier.”
Organizațiile de sănătate mintală și cercetătorii fac apel la guverne pentru implementarea unor reglementări mai stricte privind calitatea aerului. „Este nevoie de mult mai mult pentru a combate această amenințare invizibilă”, a transmis Radford.
Potrivit OMS, în prezent peste 57 de milioane de persoane suferă de demență la nivel global, o cifră care ar putea crește dramatic în lipsa unor măsuri preventive privind calitatea aerului.
Deși studiul se bazează pe date din țări cu venituri mari, principalele surse de poluare identificate: traficul rutier intens, arderea combustibililor fosili, centralele termice și praful urban, se regăsesc și în marile orașe din România. Capitala este adesea menționată în rapoartele europene pentru nivelurile îngrijorătoare de dioxid de azot și particule fine în aer, factori pe care cercetătorii îi corelează acum cu un risc crescut de afecțiuni neurologice.
Calitatea aerului, motiv de îngrijorare în România
Raportul de țară 2025 privind mediul, publicat, de curând, de Comisia Europeană arată că România înregistrează progrese lente și continuă să se confrunte cu dificultăți în aplicarea politicilor europene de mediu.
„Calitatea aerului din România continuă să fie un motiv de îngrijorare în unele părți ale teritoriului său, cu consecințe grave asupra sănătății populației. Măsurile luate pentru a combate poluanții atmosferici sunt încă insuficiente. Există nerespectare a angajamentelor de reducere a emisiilor de NOx și PM2,5 pentru perioada 2020-2029, depășiri peste valorile limită pentru NO2 și PM10 și, în ciuda unor progrese, persistă probleme în monitorizarea calității aerului”, susține Comisia Europeană.
Traficul intens, arderea deșeurilor și activitatea marilor centrale industriale fac ca aerul din București să fie din ce în ce mai greu de respirat, potrivit raportului „Starea mediului în București”, realizat de Fundația Comunitară București prin Platforma de mediu pentru București. Orașul este sufocat zilnic de un număr mare de mașini, dintre care peste jumătate au o vechime mai mare de 10 ani, iar mai mult de o treime sunt echipate cu motoare diesel, traficul rutier fiind responsabil pentru 60% din poluarea aerului. Centralele termice poluează și ele semnificativ, fiind sursa principală pentru mai bine de trei sferturi din emisiile de dioxid de sulf și pentru o mare parte din gazele toxice precum oxizii de azot și dioxidul de carbon. La toate acestea se adaugă fumul rezultat din arderea deșeurilor în localitățile din jurul Capitalei, care aduce în aer substanțe periculoase.
De asemenea, în multe cartiere din București se înregistrează frecvent depășiri ale limitelor legale pentru mai mulți poluanți. O problemă tot mai accentuată este și ozonul de la nivelul solului, care se formează în zilele caniculare și favorizează apariția smogului fotochimic, un tip de poluare periculoasă care afectează în special copiii, vârstnicii și persoanele cu afecțiuni respiratorii.
„Capitala are nevoie urgentă de un mediu mai sănătos. Starea actuală este un imbold la schimbare în mai multe arii cheie cu impact asupra mediului, pentru o calitate mai bună a vieții și un oraș mai bun de trăit. Raportul pe care îl lansăm astăzi este nu doar o oglindă a realității mediului bucureștean pe care o simțim cu toții, ci mai ales un instrument care ne dorim să devină reper. Printr-o strategie bazată pe date clare, putem trece împreună la acțiuni concrete pentru că un viitor mai bun și un mediu mai sănătos în Capitală”, spune Alina Kasprovschi, director executiv Fundația Comunitară București.
Organizațiile civice atrag constant atenția asupra problemelor de mediu din București și se implică în identificarea și analiza măsurilor relevante pentru protecția și îmbunătățirea calității mediului. Un sondaj realizat în rândul a 26 de ONG-uri și 9 grupuri de inițiativă civică arată că cele mai mari provocări sunt lipsa spațiilor verzi, poluarea aerului și modul deficitar în care sunt gestionate deșeurile. Aproape 73% dintre organizațiile respondente cred însă că aceste probleme pot fi rezolvate și deja se implică, în parteneriat cu instituțiile publice, în procesul de luare a deciziilor și elaborare a politicilor publice pentru un mediu mai bun în București.
Se încarcă comentariile...
