Aspirina, sub semnul întrebării

Aspirina, sub semnul întrebării

Potrivit unui studiu scoţian, administrarea zilnică, în scop preventiv, a acestui medicament la persoanele sănătoase poate prezenta mai multe riscuri decât beneficii. Nicolae Leahu

O nouă controversă legată de un medicament mai vechi decât Hipocrate a fost generată de un studiu prezentat în cadrul congresului societăţii europene de cardiologie de la Barcelona din acest an.

Cercetările echipei dr. Gerry Fowkes de la Universitatea din Edimburg arată că, la persoanele sănătoase, administrarea zilnică în doze mici pentru prevenirea accidentelor cardio vasculare nu face decât să crească riscurile de hemoragie.

Studiul scoţienilor a cuprins 3.300 de indivizi fără antecedente cardiace şi s-a întins pe o durată de opt ani. Interesul pentru acţiunea preventivă a aspirinei este astfel pusă în balanţă cu riscul de a declanşa hemoragii mai ales la nivel gastro intestinal.

Un studiu de opt ani

Ideea dr. Fowkes a fost să studieze efectele pe termen lung ale aspirinei asupra celor care nu se plâng în general de nicio boală, dar care sunt încadraţi în categoria celor cu risc de a suferi accidente cardio vasculare.

La studiu au participat atât bărbaţi, cât şi femei, cu vârste cuprinse între 50 şi 75 de ani, fără antecedente cardiovasculare, cărora li s-a administrat zilnic fie 100 de miligrame de aspirină (o doză de 5 până la 10 ori mai mică decât cea administrată în cazul unei dureri banale), fie un placebo (preparat ­inactiv).

Pacienţii au fost monitorizaţi timp de opt ani. În urma analizării datelor s-a constatat că nu au existat diferenţe între numărul atacurilor cardiace şi cerebrale înregistrat în cadrul celor două grupuri. În schimb, 2% din persoanele care au primit aspirină au făcut hemoragii interne, faţă de doar 1,2% din cele care au primit un placebo.

Concluziile acestui studiu sunt în acord cu recomandările actuale ale medicilor, potrivit cărora persoanele care nu au fost diagnosticate cu o maladie arterială sau cardiacă şi nu prezintă simptome ale acestora nu ar trebui să ia aspirină, deoarece riscul de producere a unor hemoragii poate fi mai mare decât binefacerile aduse de acest medicament.

„Ştim că pacienţii care prezintă simptome ale unor maladii cardiovasculare, precum angina pectorală, atacurile cardiace sau cerebrale, pot să reducă aceste riscuri prin administrarea zilnică a unei mici doze de aspirină”, a explicat profesorul Peter Weissberg, directorul British Heart Foundation, care a ajutat la finanţarea studiului.

Microhemoragii cerebrale

Un alt studiu, dat publicităţii în primăvara acestui an, arată că aspirina favorizează producerea micro hemoragiilor cerebrale, în principiu fără consecinţe grave, însă considerate un posibil simptom al maladiilor vasculare, mai ales în cazul persoanelor în vârstă. Astfel, cei care folosesc cu regularitate aspirină sau alte medicamente anticoagulante ce împiedică formarea cheagurilor de sânge prezintă un risc mai mare de a suferi o micro hemoragie cerebrală, au indicat autorii acestui studiu, publicat în ediţia online a revistei „Archives of Neurology”, informează Mediafax.

Studiul a fost efectuat de o echipă medicală condusă de Meike Vernooij, de la Facultatea de medicină din Rotterdam, pe un eşantion de 1.062 de persoane cu vârsta medie de 69,5 ani, care nu sufereau de nicio maladie mintală. Voluntarii au fost examinaţi cu ajutorul unui aparat de rezonanţă magnetică (RMN), în 2005 şi 2006. Dosarele medicale ale voluntarilor au fost folosite pentru a determina dacă pacienţii au folosit în trecut aspirină sau alte medicamente anticoagulante (carbasalat de calciu).

În timpul celor doi ani care au precedat cele două teste RMN, 34,2% din voluntari au folosit cu regularitate medicamente anticoagulante. Comparativ cu voluntarii care nu au luat astfel de medicamente, pacienţii care le-au folosit au prezentant semnificativ mai multe simptome de micro hemoragie cerebrală. Rezultatele au fost cu atât mai evidente în cazul pacienţilor trataţi cu doze mai mari din aceste medicamente anticoagulante, prescrise adeseori pentru tratarea sau prevenirea maladiilor cardiovasculare.

Cercetătorii au remarcat şi faptul că pacienţii trataţi cu aspirină prezentau mai multe simptome de micro hemoragii în lobul frontal al creierului faţă de cei care luau carbasalat de calciu. În concluzie, specialiştii susţin că efectele benefice ale aspirinei şi carbasalatului de calciu compensează, pe scară largă, riscurile de apariţie a hemoragiilor, favorizate de aceste medicamente.